Liviu Cornel Babeş

(Braşov, 1942 – Braşov, 1989)

Liviu Cornel Babeş

Personalitate a Brașovului


Liviu Cornel Babeş a fost electrician, talentat artist plastic amator braşovean, devenit erou în 2 martie 1989 când s-a autoincendiat pe Pârtia Bradu din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul totalitar din România. Prin gestul său extrem a vrut să atragă atenţia lumii întregi asupra dictaturii comuniste din ţara sa.

În 1996 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov ca recunoaştere a sacrificiului făcut pentru cauza libertăţii în condiţii opresive.
În 1997, Liviu Cornel Babeş a fost declarat erou-martir prin lege; în memoria sa a fost dezvelită o placă din bronz pe soclu în curtea Bisericii din Poiana Braşov.


Hans Eckart Schlandt

(n. 1940, Braşov)

Hans Eckart Schlandt

Personalitate a Brașovului


Hans Eckart Schlandt, muzician şi profesor sas – este printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi organişti din România, din 1965 coordonatorul concertelor de orgă ale Bisericii Negre din Braşov.
Primele lecţii de pian le-a luat de la tatăl său, Walter Schlandt, pianist concertist, profesor de muzică şi dirijor de cor. A început să studieze orga, de la vârsta de 14 ani, cu profesorul Victor Bickerich, iar din 1957 la clasa de orgă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Din 1962 a fost profesor de muzică la Braşov iar în 1965 a obţinut postul de organist şi de dirijor al corului Bisericii Negre. În plin regim totalitar, când muzica religioasă nu era agreată, a reuşit să asigure continuitatea concertelor de muzică sacră în Biserica Neagră, fregventate de un numeros public dornic de a-şi regăsi libertatea spirituală.

Hans Eckart Schlandt a înfiinţat în 1993 Corul de Tineret „Bach”, pe care l-a condus până în 2004, când conducerea a fost prelută de fiul său, Steffen Markus Schlandt.

A susţinut numeroase concerte de orgă în ţară şi în străinătate, a avut o deosebită activitate didactică; concerte de orgă în interpretarea sa au fost înregistrate pe câteva albume muzicale.
Este laureatul unor importante premii: Premiul „Johann-Wenzel-Stamitz” (Mannheim, 2000), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali din România, Premiul „Apollonia Hirscher” (Braşov, 2002), Medalia „Honterus”. Din septembrie 2011 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov.


Gernot Nussbächer

(n. 1939, Braşov, d. 2018, Brașov)

Gernot Nussbächer

Personalitate a Brașovului


Gernot Nussbächer este un prestigios istoric, arhivar, scriitor de limba germană. A studiat istoria la Universitatea din Cluj. A lucrat la Arhivele Statului din Braşov, la Biblioteca Judeţeană şi la Arhivele Bisericii Negre. Gernot Nussbächer este considerat unul dintre cei mai competenţi specialişti în domeniul arhivisticii.

A publicat zeci de cărţi şi broşuri, sute de articole ştiinţifice, lucrări despre Braşov şi alte localităţi din Transilvania.

În 2009, istoricului Gernot Nussbächer i-a fost decernată Medalia „Honterus”.


Gyula Halász – Brassai

(n. 1899, Braşov – d. 1984, Èze, Alpes Maritimes)

Gyula Halász – Brassai

Personalitate a Brașovului


Brassaï, (pseudonimul lui Gyula Halász jr., în traducere din maghiară braşovean) a fost un celebru artist fotograf, pictor, sculptor, cineast şi publicist francez de origine maghiară, născut la Braşov. A fost supranumit de prietenul său, scriitorul Henry Miller, „ochii Parisului”.
Brassai a ajuns prima oară la Paris pe când avea 3 ani iar tatăl său preda la Sorbona. După absolvirea Liceului Real din Braşov a studiat la Academia de Arte din Budapesta.

După Primul Război Mondial s-a înrolat în armata roşie maghiară iar din 1920 şi-a reluat studiile la Academia de Arte Frumoase din Berlin-Charlottenburg. În 1924 s-a stabilit definitiv la Paris. Poetul francez Jacques Prévert şi scriitorul american Henry Miller i-au devenit unii dintre cei mai apropiaţi prieteni. Din anul 1929 Gyula Halász a început să fotografieze Parisul în cele mai interesante ipostaze. Primul album, „Parisul, noaptea”, a însemnat primul mare succes. O parte dintre fotografii le-a consacrat celebrităţilor epocii (Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Jean Paul Sartre, Simone de Beauvoir…).

A scris 17 cărţi, numeroase articole şi un roman. Brassai a primit numeroase şi importante titluri şi premii internaţionale.
Personalitate multiculturală a sec. XX – Gyula Halász – Brassai a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov, acordat post – mortem
în 2009, pentru strălucita sa contribuţie la patrimoniul cultural al comunităţii braşovene şi internaţionale.


Áprily Lajos

(n. 1887, Braşov – d. 1967, Budapesta)

Áprily Lajos

Personalitate a Brașovului


Áprily Lajos a fost un important poet maghiar, cu o remarcabilă activitate didactică.

Colegiul Naţional de limbă maghiară din Braşov, succesorul Gimnaziului Romano-catolic, fondat în anul 1837 – îi poartă numele


Hans Mattis-Teutsch

(n. 1884, Braşov – 1960, Braşov)

Hans Mattis-Teutsch

Personalitate a Brașovului


Hans Mattis-Teutsch, braşovean de origine maghiară şi germană a fost pictor, sculptor şi grafician. A studiat la Academia de Arte Decorative din Budapesta şi la Academia Regală din München. În lucrările sale se regăsesc influenţele stilurilor art nouveau, post-impresionism, expresionism abstract, figurativ stilizat şi constructivism. A fost profesor la Liceul Industrial din Braşov. În 1918 s-a alăturat grupării “Abstrakte Gruppe der Sturm” şi a expus la Berlin.

Lucrările sale au fost admirate şi bine primite de criticii de artă încă de la prima expoziţie personală, din 1920, de la Bucureşti. A fost reprezentant activ al avangardei în România, după care s-a orientat spre arta figurativă. Hans Mattis-Teutsch a publicat şi lucrarea „Ideologia artei – stabilitate şi acţiune în creaţia artistică” – expresie a fazei sale artistice realist- socialiste.

În 1944 – 1945 a fondat gruparea artiştilor plastici din Braşov, care a devenit filială a Uniunii Artistilor Plastici, pe care a prezidat-o în câteva rânduri.
Din anul 2006, Liceul de Arte Plastice din Braşov îi poartă numele.


Sextil Puşcariu

(n. 1877, Braşov – d. 1948, Bran)

Sextil Puşcariu

Personalitate a Brașovului


Sextil Puşcariu a fost filolog şi unul dintre cei mai mari lingvişti ai României, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, conducător de instituţii culturale, publicist şi academician român.

Sextil Puşcariu a studiat la Braşov, la Gimnaziul Românesc (actualul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna”), în Germania, la Leipzig, în Franţa, la Paris, în Austria, la Viena. A obţinut titlul de doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig, docenţa pentru filologie românească la Universitatea din Viena. A fost profesor din anul 1906, titularul catedrei de limbă şi literatură română şi decanul Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi. Iniţiază şi conduce ziarul Glasul Bucovinei (1918), militează pentru unirea Bucovinei cu România. În 1919 refuză postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universităţii Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România.

A fost primul rector român al Universităţii din Cluj, a întemeiat Muzeul Limbii Române. A făcut parte din delegaţia României la Liga Naţiunilor de la Geneva, a fost reprezentantul României la Institutul Internaţional de Cooperaţie Intelectual de pe lângă Societatea Naţiunilor, membru în Comitetul Internaţional de Lingvistică, a condus Revista „Cultura” din Cluj, a fost director al Institutului român din Berlin, rector al Universităţii Transilvane din Sibiu. Sextil Puşcariu este autorul a peste 400 de lucrări de o mare valoare ştiinţifică, a iniţiat şi a coordonat Dicţionarul limbii române şi Atlasul lingvistic român. Printre lucrărişe sale se află şi „Braşovul de altădată”, o descriere extrem de documentată şi interesantă a oraşului.

În memoria sa, câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele. La Bran i-a fost dedicat un bust din bronz.


Ştefan Octavian Iosif

(n. 1875, Braşov – d. 1913, Bucureşti)

Ştefan Octavian Iosif

Personalitate a Brașovului


Ştefan Octavian Iosif a fost poet şi traducător, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români. A studiat la Braşov, Sibiu şi Paris. Primele volume de versuri îi sunt publicate la 26 de ani (Patriarhale, Romanţe din Heine). Continuă să publice poezii, traduceri din poeţi germani şi teatru. Împreună cu prietenul său, tânărul scriitor Dimitrie Anghel, publică sub pseudonimul A. Mirea lucrări originale şi traduceri din franceză.

În memoria sa, o stradă din centrul Braşovului îi poartă numele. Un bust care-l reprezintă pe poet este amplasat în Parcul Central al oraşului iar o placă memorială cu efigia poetului aminteşte de casa în care a locuit, pe Strada Prundului.


Gheorghe Dima

(n. 1847, Braşov – d. 1925, Cluj)

Gheorghe Dima

Personalitate a Brașovului


Gheorghe (George) Dima a fost o personalitate a muzicii româneşti, recunoscută şi în străinătate. Compozitor, dirijor, solist de operă, pianist şi profesor, Dima a studiat muzica la Braşov, Karlsruhe, Viena, Graz, Leipzig. A fost solist de operă la Klagenfurt şi Zürich, profesor de muzică şi dirijor de cor în Braşov şi Sibiu. A fost director al Şcolii de Gimnastică şi Cântări din Braşov şi primul director al Conservatorului din Cluj.

A cules şi a prelucrat folclor, a susţinut conferinţe, a concertat ca solist de operă şi pianist acompaniator. A scris articole şi cronici muzicale. A tradus în limbile română şi germană texte de lieduri, cantate, oratorii, librete de operă.
A primit premiul I al Asociaţiei Mozart Stiftung din Salzburg (1880).

Astăzi, Academia de Muzică din Cluj îi poartă numele. Filarmonica din Braşov s-a numit, din 1946 şi până la sfârşitul secolului trecut, ”Gheorghe Dima”. O stradă din oraşul său natal îi poartă numele.


Nicolae Teclu

(n. 1839, Braşov – d. 1916, Viena)

Nicolae Teclu

Personalitate a Brașovului


Nicolae Teclu a fost un celebru chimist român, inventatorul arzătorului de laborator care-i poartă numele, Becul ”Teclu”. A studiat ingineria, arhitectura, chimia. A fost profesor de chimie generală şi chimie analitică la Viena şi a contribuit la dezvoltarea chimiei mondiale. A fost membru al Academiei Române.

A inventat aparate de laborator pentru detectarea metanului şi pentru prepararea ozonului. Nicolae Teclu este printre primii chimişti români recunoscuţi la nivel internaţional. În prezent, instituţii de învăţământ cu profil de chimie din România îi poartă numele. O stradă din Braşov se numeşte ”Nicolae Teclu”.


Ioan Meşotă

(n. 1837, Braşov – d. 1878)

Ioan Meşotă

Personalitate a Brașovului


Ioan Meşotă a fost „unul dintre cei mai distinşi profesori din Braşov – după cum a fost descris într-o Enciclopedie Română. A studiat la Universităţile din Viena şi din Bonn, unde şi-a luat doctoratul în filozofie. Din 1861 a fost profesor la Gimnaziul Superior Românesc din Braşov. Autor de manuale şi promotor al culturii româneşti, Dr. Ioan Meşotă a fost director al Şcoalelor Centrale Române şi membru corespondent al Academiei Române.

În prezent, un colegiu naţional din Braşov îi poartă numele.


Mişu Popp

(n. 1827, Braşov – d. 1892, Braşov)

Mişu Popp

Personalitate a Brașovului


Mişu Popp a fost un celebru pictor român, reprezentant al academismului românesc. Fiu de zugrav de biserici, a fost un remarcabil porteritist şi pictor bisericesc. A studiat la Viena. În Braşov a pictat Biserica de pe Tocile; este autorul picturilor din Araci, Râşnov, Satulung. O vreme a pictat biserici în Ţara Românească alaturi de Constantin Lecca.

În 1865 revine la Braşov. Printre cele mai cunoscute lucrări ale artistului sunt portetele personalităţilor istorice, politice, culurale: Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Andrei Mureşianu.


George Bariţ

(n. 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 1893, Sibiu)

George Bariţ

Personalitate a Brașovului


George Bariţ, scris şi Gheorghe Bariţiu, eminent istoric şi publicist – este întemeietorul presei româneşti din Transilvania. Absolvent al Facultăţii de Teologie, renunţă la preoţie în favoarea carierei didactice. Prima catedră a avut-o la Braşov; i se datorează înfiinţarea învăţământului comercial românesc la Braşov, a Şcolii Naţionale Comerciale.

Este întemeietorul primului ziar românesc din Transilvania, ”Gazeta de Transilvania”. Primul număr a apărut în 12 martie 1838.

De George Bariţ, important revoluţionar paşoptist se leagă şi înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). A fost membru fondator al Societăţii Literare Române, precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit preşedinte al Academiei Române. A scris dicţionare, istorie şi teatru.

Câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele iar la Braşov, Biblioteca Judeţeană şi o stradă din Centrul Istoric


Constantin Lecca

(n. 1807, Braşov – d. 1887, Bucureşti)

Constantin Lecca

Personalitate a Brașovului


Constantin Lecca a fost nu doar un remarcabil portretist, autor al unor compozitii istorice şi picturi bisericeşti ci şi un militant pentru Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor şi Independenţa României. A studiat la Budapesta.
Pictura sa aminteşte de academism dar şi de Biedermeier, şi romantism. A fost primul profesor al pictorului Theodor Aman.

A înfiinţat prima tipografie din Craiova şi prima revistă culturală din Oltenia.


Diaconul Coresi

(născut la Târgovişte, d. 1583, Braşov)

Diaconul Coresi

Personalitate a Brașovului


Nu se ştie anul în care Coresi s-a născut la Târgovişte… Autorul primelor cărţi în limba româna s-a stabilit în Şcheii Braşovului după jumătatea secolului XVI şi a excelat ca diacon, traducător şi meşter tipograf. Tiparniţa lui Coresi funcţionează şi astăzi în sala care-i poartă numele, din Muzeul Primei Şcoli Româneşti.

Cu ea a tipărit zeci de cărţi, în sute de exemplare, esenţiale pentru formarea limbii române literare. Câteva dintre ele sunt expuse în Muzeul din Şchei. În predosloviile pe care le-a scris, Coresi a militat pentru introducerii limbii române în biserică.

În Braşov, îi poartă numele o stradă din Centrul Istoric, dar şi noul cartier care se va construi pe locul fostei uzine de tractoare.

In imagine: Statuia lui Coresi din curtea Bisericii Sf. Nicolae


Johannes Honterus

(n. 1498, Braşov – d. 1549, Braşov)

Johannes Honterus

Personalitate a Brașovului


Johannes Honterus, născut Austen a fost cel mai de seamă umanist sas, reformator religios al saşilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Braşov, actualul Liceu „Johannes Honterus”. A studiat la Viena, a predat la Cracovia (Polonia), a scris cărţi, a deprins arta tiparului la Basel, unde şi tipăreşte în 1532 harta Ţării Bârsei.

Din 1533 se întoarce la Braşov unde înfiinţează una dintre primele tipografii din Transilvania şi publică mai multe lucrări. Se ocupă de educaţia tinerilor, întemeiază şcoală, bibliotecă, dezvoltă activităţi culturale. A fost ales prim preot evanghelic al Bisericii Negre. Personalitate marcantă a epocii sale, s-a bucurat încă din timpul vieţii de un renume internaţional. Astăzi îi poartă numele comunitatea evanghelică a Bisericii Negre (Honterusgemeinde), curtea în care se află celebrul monument, statuia sa, creată în secolul XIX de sculptor german Haro Magnussen şi liceul.


Horia Andreescu

(n. 1946, Braşov)

Horia Andreescu

Personalitate a Brașovului


Horia Andreescu este un prestigios dirijor român. A studiat la Conservatorul din Bucureşti, Academia de Muzică din Viena, la Trier şi München (cu dirijorul Sergiu Celibidache). A fost dirijor la Orchestra Filarmonicii din Ploieşti, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”, a fost mulţi ani director al formaţiilor muzicale Radio, dirijor rezident la Orchestra Naţională Radio, profesor asociat al Universităţii Nationale de Muzică Bucureşti, a dirijat mari orchestre din lume. Este fondatorul Orchestrei de Cameră „Virtuozii” din Bucureşti.

Horia Andreescu a primit importante premii şi titluri: premiul Criticii la Bienala Muzicii Contemporane la Berlin, în 1997 Uniunea Criticilor Muzicali îl numeşte „Dirijorul anului”, a primit Premiul Comitetului Naţional UNESCO Pentru Dezvoltare Culturală (2002), Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2006).


Ion Ţiriac

(n. 1939, Braşov)

Ion Ţiriac

Personalitate a Brașovului


Ion Ţiriac este un fost jucător profesionist de tenis român, fost hocheist, iar în prezent un influent om de afaceri în Germania şi România.

A fost membru al echipei de hochei pe gheaţă a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck şi la Campionatele Mondiale.

În 1970, a câştigat împreună cu Ilie Năstase Turneul de Tenis de la Roland Garros. Alături de Ilie Nastase, Guillermo Villas şi Adriano Panatta a câştigat şi alte numeroase turnee internaţionale de tenis, inclusiv Campionatului Mondial de Tenis, Sao Paolo (1974). Ţiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 şi 1978. 9 ani a fost managerul lui Boris Becker, tenisman de clasă mondială. Între anii 1998 – 2004, a fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român.


Alexandru Surdu

(n. 24 februarie 1938, Braşov, d. 2020, București)

Alexandru Surdu

Personalitate a Brașovului


Alexandru Surdu a fost un filosof român, profesor de filosofie şi membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Alexandru Surdu a fost elev al Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958-1963). Lucrarea de licenţă, notată cu zece a fost hotărâtoare pentru repartiţia la Institutul de Filosofie al Academiei Române. Din 1964 a fost cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române.

A colaborat cu celebri filosofi români şi străini, a publicat sute de lucrări, a participat la cele mai importante reuniuni de specialitate, este laureatul a prestigioase premii, începând cu 1975 când primeşte un premiu al Academiei.

După 1990 Alexandru Surdu a ocupat postul de redactor şef al „Revistei de filosofie” şi „Revue roumaine de philosophie”, din 1992 devine preşedinte al Despărţământului Central-Braşov al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Astra şi director al revistei „Astra” din Braşov, este primit ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov.

În 1996 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică, istorie literară şi eseu „Octav Şuluţiu”. În anul 2004 a fost distins cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de cavaler. În 2009 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov pentru contribuţia sa la istoria logicii, logica tradiţională şi simbolică, fundamentele ştiinţelor, filosofia artei şi istoria filosofiei.


Andrei Mureşianu

(n. 1816, Bistriţa – d. 1863, Braşov)

Andrei Mureşianu

Personalitate a Brașovului


Andrei Mureşianu a fost poet şi revoluţionar paşoptist din Transilvania. A studiat filozofia şi teologia la Blaj. Din 1838 vine la Braşov unde lucrează ca profesor şi redactor la Revista “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, colaborând cu eminenţi cărturari, printre care vărul său, Iacob Mureşianu şi prietenul său, George Bariţ.

În luna mai 1848 scrie poezia “Un răsunet”, pentru care alege o melodie cunoscută în toate provinciile româneşti, “Din sânul maicii mele” compoziţie atribuită lui George Ucenescu.

Aşa s-a născut “Deşteaptă-te Române”, imnul Revoluţiei de la 1848, ”Marseilleza românilor” – cum numea Bălcescu acest cântec, devenit în 1989 Imnul României.

Andrei Mureşianu, numit de poetul naţional Mihai Eminescu “Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet !” – este acum patron spiritual al mai multor licee şi şcoli din România.

În memoria sa, la Braşov există o statuie lângă Teatrul Dramatic