Societatea Junilor Roșiori


Ei constituie o a doua grupare care prin costum şi onomastică, aminteşte de Războiul pentru lndependentă de la 1877. Fondată în anul 1908, prin desprinderea din rândul Junilor Naţionali Albi, Societatea Junilor Roşiori încorporează bărbaţi căsătoriţi de pe „Cacova”. În procesiunea festivă tradițională din Duminica Tomii, Junii Roşiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămaşa le este bogat brodată cu motive populare şi sute şi chiar mii de paiete din argint aurit, încinsă cu un „şerpar” (brâu) cusut cu mărgele şi fluturi aurii. „Laibărele” de dimie albă, cusute cu ibrişin negru, sunt împodobite cu găitane, pe care vătaful îl poartă pe umărul stâng, iar ceilalţi Juni, pe umărul drept.

Caracteristica lor – de unde şi numele – este potcapul de roşior cu „pompon roşu”. Din spusele unor bătrâni, reiese că actualele pompoane sunt date de model de marele istoric Nicolae lorga, care le procurase de la armata română, cu prilejul popasului Junilor Braşoveni la Bucureşti, în cadrul serbărilor din anul 1906.

Actualul steag este confecţionat din mătase, în anul 1977, având pe una dintre feţe chipul lui Mihai Viteazul, iar pe cealaltă faţă, un June Roşior. Suportul steagului are placate în metal numele membrilor grupului.

Troița Junilor Roșiori este cunoscută și sub numele de „Crucea lui Furnică” şi se găsește pe un platou situat lângă Drumul Poienii, în locul numit „La Pietriș”, construită în anul 1939, pe locul unei mai vechi troițe, distrusă în timp.