Evenimente și Cultură
Primăria Municipiului Brașov
Cultură
Brașovul este un oraș care a depășit toate încercările istorice și care a avut resurse spirituale, civice și materiale de a regenera și reinventa cultura. Municipiul Brașov își asumă responsabilitatea implementării de soluții inteligente pentru cultură și pentru utilizarea responsabilă a resurselor culturale
Orașul Multicultural
Brașovul este prin excelență un loc al multiculturalității. Orașul a fost fondat de coloniștii sași, având trei suburbii în afara zidurilor „Cetăţii”, „una locuită de români, cealaltă de maghiari şi a treia de ţărani saşi”, după cum arăta umanistul și reformatorul sas, Johannes Honterus, la mijlocul secolului al XVI-lea. Caracterul urban al „Cetății Brașovului” atestată sub numele de Corona, în anul 1235, este demonstrat încă de la fondare de amplasarea sa pe Valea Tâmpei, lipsită de teren agricol. Suburbiile aveau să păstreze până târziu trăsături preponderent rurale, reflectate şi în arhitectură. “Braşovul Vechi” (Altstadt, Óbrassó) s-a constituit în jurul reşedinţei senioriale de pe dealul Sfântul Martin și al bisericii Sfântul Bartolomeu, ridicată după invazia mongolă din 1241, cu cetatea Sprenghi. Spre est, cartierul „Blumăna” (Blumenau, Bolonya) era locuit în principal de secui. Spre vest, se află vechiul cartier românesc al „Şcheilor Braşovului” (Obere Vorstadt, Belgerei, Bolgárszeg), având drept centru spiritual Biserica Sfântul Nicolae (1399) şi şcoala, ridicate şi extinse de-a lungul timpului cu aportul domnitorilor de dincolo de Carpaţi.
Personalitățile care au trăit la Brașov, marcându-i viața culturală și artistică sunt evocate de case memoriale, plăci comemorative, muzee, galerii de artă, monumente istorice și de for public sau de denumirile străzilor.
Piaţa Sfatului, „kilometrul 0” al oraşului, este zona cu densitatea cea mai mare de obiective culturale, în care se se desfăşoară cele mai numeroase și diverse evenimente.
În Piața Sfatului ființează mai multe muzee și case memoriale, amenajate în clădiri istorice: Casa Sfatului, Muzeul Civilizației Urbane (Piaţa Sfatului 15), Muzeul Memorial “Casa Mureșenilor (Piaţa Sfatului 25), Sala “Georghe Dima”.
Imediat in apropierea Pieţei Sfatului se află Biserica Neagră, monument care adposteşte cea mai importantă colecţie de covoare orientale din Europa din afara Turciei, orga mare (1839) şi orga mică (1861), concertele estivale marchând de 60 de ani viaţa muzicală a oraşului.
La Braşov, a fost pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Colegiului Naţional “Andrei Şaguna” de astăzi opereta „Crai nou » a compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883) şi tot aici se află Prima Şcoală Românească, unde Diaconul Coresi a tipărit cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe teritoriul actual al țării.
Pe strada Prundului, care coboară din „Şchei” spre “Cetate”, se află casa în care s-a născut poetul Şt. O. Iosif (1875-1913), la nr. 4 şi liceul “Andrei Mureşianu” şi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, primul gimnaziu românesc din Braşov.
Trecând pe sub Poarta Şcheii (1827-1828) şi lăsând în partea stângă Turnul Ecaterinei (1559), în care funcţionează astăzi sediul Ordinului Arhitecţilor, se deschide strada Poarta Şcheii unde a luat fiinţă în anul 1835 „Casina Română”, societate cultural-politică a românilor brașoveni.
Pe strada Apollonia Hirscher, se găsesc sediile Filarmonicii „Gheorghe Dima”, cu o activitate continuă din anul 1878, și Teatrului de copii „Arlechino”, înfiinţat în anul 1949.Tot aici se află şi Casa de concerte “Reduta” care a fost ridicată în anul 1893.
Perspectiva spre Dealul Warthe cuprinde Rectoratul Universităţii „Transilvania” (Bulevardul Eroilor 29), Casa Dr. Gheorghe Baiulescu (Bulevardul Eroilor 33), Clădirea Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” (Bulevardul Eroilor 35) şi Casa Armatei sau Cercul Ofiţerilor (strada Mureşenilor 29).
În faţa clădirii bibliotecii se află statuia lui George Bariţiu (1812-1893), istoric şi publicist, care a întemeiat în 1838 la Brașov, „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic și informativ al românilor din Ardeal.
Pe linia fortificațiilor de nord-est ale vechii cetăți din jurul orașului, a fost construit Palatul Asociaţiei Meseriaşilor (Bulevardul Eroilor 21), în 1902, în stil neobaroc, în care ființează din anul 1970 Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie.
În zona dintre „Cetate” şi suburbia istorică „Blumăna”, spre est, a fost ridicată în 1959 clădirea Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu”. Lângă clădirea teatrului se află statuia autorului imnului naţional, Andrei Mureşianu (1816-1863).
În scuarul din faţa Teatrul Dramatic, a fost ridicat în anul 2002 Monumentul Luptătorilor Anticomunişti din perioada 1944-1989.
Tradiţii Culturale
Brașovul de astăzi păstrează vii tradițiile sale multiculturale.
Bogata tradiție folclorică a Junilor, la origine ritual de inițiere în rândul feciorilor, se trage din „Șchei”, vatră a civilizației materiale și spirituale a românilor. În fiecare an, în duminica Tomii de după Paște, Junii coboară în „Cetate”, reiterând un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie, care deschide în fiecare primăvară, „Zilele Brașovului”.
Tot în „Șchei”, alături de biserica Sfântul Nicolae, datând după tradiție din secolul al XIII-lea, ființează Prima Școală Românească, Diaconul Coresi din Târgoviște tipărind cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe teritoriul celor trei principate.
În „Cetate”, școala menționată documentar în 1388, este reorganizată la mijlocul secolului al XVI-lea de reformatorul sașilor din Transilvania, umanistul Johannes Honterus (1498-1544), care înființează o bibliotecă celebră în epocă, și prima tipografie. Cea dintâi mențiune documentară a școlii maghiare din Brașov datează din 1558.
În prima partea a secolului al XIX-lea, elita intelectuală şi culturală românească este grupată în jurul „Casinei române”, înființată de fruntașii pașoptiști George Bariţiu, întemeietorul „Gazeta de Transilvania”, în 1838 (primul ziar politic și informativ al românilor din principat, cu suplimentul „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), şi poetul Andrei Mureşianu pe versurile căruia avea să se cânte imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te române! ”, devenit din anul 1990 imn național.
Opereta „Crai nou” de Ciprian Porumbescu (1853-1883), a fost pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Colegiului Naţional “Andrei Şaguna” de astăzi, unde în ultimii ani ai vieții compozitorul a fost profesor de muzică.
Filarmonica „Gheorghe Dima”, continuă tradiția muzicală seculară a Brașovului, promovată în deceniile din jurul anului 1900 de Kronstädter Philharmonische Gesellschaft, prin personalitățile marcante care au condus-o, dirijorii și compozitorii Anton Brandner – fondatorul său, Gheorghe Dima, Paul Richter, Tiberiu Brediceanu, Constantin Bobescu.
Primul concert al societății filarmonice brașovene din 6 mai 1878, a avut loc în sala înființată de Samuel Abraham, în 1794, destinată, atât balurilor, cât şi spectacolelor de teatru şi muzică, care beneficiază din 1894 de noul sediu, în care își desfășoară activitatea și astăzi Centrul Cultural „Reduta”.
Biblioteca județeană „George Barițiu”, deține în prezent peste 280.000 de volume cu caracter enciclopedic, având la bază fondul de carte al „Casinei Române” (1835), trecut parțial în patrimoniul „Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român” – ASTRA (1861), care a avut inițiativa deschiderii, în anul 1930, a bibliotecii publice „Dr. Alexandru Bogdan”, cu sediul în Casa Dr. Baiulescu, funcționând din 1969 în clădirea fostei Camere de Comerț.
Uniunea Artiștilor Plastici, prima instituţie de acest tip din România postbelică, a fost înființată și condusă din 1944, de pictorul Hans Mattis Teutsch, reprezentant de frunte al avangardei europene.
După cel de-al doilea război mondial au fost fondate Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” (1946), Teatrul de păpuși „Arlechino” (1949) și Teatrul Muzical, 1953), astăzi Opera Brașov.
În 1950, ia ființă Muzeul Regional, prin reunirea colecțiilor Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și ASTRA, din care în anul 1990 s-au desprins Muzeele de Artă, de Istorie și de Etnografie, cu Muzeul Civilizației Urbane înființat în 2010. Muzeul memorial „Casa Mureșenilor”, secție a muzeului de istorie din 1968, este o instituție independentă din anul 1997.