A început distribuția soluțiilor de dezinfecție către Asociațiile de proprietari din muncipiul Brașov. De astăzi, Primăria Brașov a început distribuția soluțiilor de dezinfecție pentru spațiile comune din blocuri. Astfel, Municipalitatea va pune la dispoziția fiecărei asociații cantitatea necesară pentru dezinfecția ușilor de acces în scara blocului, a balustradelor, a liftului, a pavimentului și scărilor, precum și pentru a avea o zonă, la intrarea în bloc, cu soluție pentru dezinfecția încălțămintei. Totodată, asociațiile de proprietari vor primi mănuși și măști de protecție pentru a asigura operațiunea de dezinfecție pe fiecare scară. ,,Odată cu aprobarea Orodnaței militare nr. 4, am început o analiză la nivelul municipiului Brașov pentru a vedea care este cea mai bună soluție pentru dezinfecția spațiilor comune de la blocuri, astfel încât această acțiune să se desfășoare cât mai repede și să fie eficientă. Am avut discuții cu asociațiile de proprietari, m-am sfătuit cu doamna doctor Codruța Nemet, medic epidemiolog, am cerut punct de vedere de la DSP, astfel încât să ne asigurăm că soluția identificată de noi este una realistă și care să aibă impactul scontat. De astăzi am început distribuția materialelor și echipamentelor necesare pentru dezinfecția blocurilor. Este o perioadă în care avem mare nevoie de sprijinul asociațiilor de proprietari și, cel puțin cei cu care am discutat, au spus că se vor implica în această acțiune. Fiecare asociație va primi un număr de tablete efervescente de clor, care are efect inclusiv împotriva coronavirusului, de mănuși și măști de protecție, în funcție de numărul de scări din fiecare asociație. Totodată, am rugat-o pe doamna Nemet să ne ajute cu o listă cu recomandările necesare utilizării acestui produs, astfel încât să aibă eficiență maximă. Fiecare președinte sau administrator de asociație va primi o listă cu aceste recomandări, pentru fiecare scară în parte. Am luat decizia să asigurăm cantitatea necesară pentru a se face această dezinfecție a spaților comune din blocuri de cel puțin două ori pe săptămână. În funcție de cum vor evolua lucrurile, vom relua această acțiune”, a declarat primarul George Scripcaru. Dezinfectantul utilizat este Biclosol, un dezinfectant profesional clorigen sub formă de tablete solide (de circa 3,3g), efervescente, cu conținut de clor activ de 1,5g/ tabletă. Este un produs biocid cu spectru de activitate bactericid, fungicid, micobactericid, virucid, sporicid, utilizat pentru dezinfecția suprafețelor. Acest produs are avizul Ministerului Sănătății, iar Primăria Brașov a solicitat, înainte de începerea distribuirii lui, un punct de vedere de la DSP, care și-a dat acordul pentru utilizarea lui. Mod de utilizare: O tabletă se dizolvă în 10 litri de apă și astfel asigură o eficiență maximă pentru dezinfecție. Timpul de acțiune al soluției dezinfectante este de 15 minute.

În cursul zilei de marți, 24 martie, Administraţia Fondului pentru Mediu a comunicat Municipalității că solicitarea de finanțare nerambursabilă depusă de Primăria Brașov pentru achiziţionarea şi amplasarea a 15 staţii de încărcare a autoturismelor electrice a fost aprobată.

Finanțarea a fost obținută în cadrul ,,Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reşedinţe de judeţ”. La sfârșitul anului 2018, când a fost depusă cererea de finanțare, Municipalitatea a solicitat fonduri pentru 17 stații, dar în urma discuțiilor cu AFM, s-a renunțat la cele două stații din Livada Poștei.

,,Deși trecem printr-o perioadă foarte grea, mai primim și vești bune care ne fac să ne gândim și la ce va fi după ce trece această pandemie. Ieri am fost anunțat de cei de la Administrația Fondului pentru Mediu că ne-a fost aprobată solicitarea pentru achiziția și montarea a 15 stații de încărcare a mașinilor electrice, suma alocată de AFM fiind de aproape 3 milioane de lei. Aceste staţii vor fi amplasate în mai multe locaţii din oraş, astfel încât să asigurăm braşovenilor şi turiştilor posesori de astfel de maşini un acces facil la acest sistem de încărcare. Odată cu adoptarea planului privind calitatea aerului, încercăm să implementăm cât mai multe soluţii alternative la transportul cu maşina, fie că vorbim de transportul în comun, transportul cu bicicleta sau chiar de facilităţi pentru acest tip de autoturisme, prietenoase cu mediul. Cred că amplasarea acestor stații va contribui și ea la schimbarea modului în care noi brașovenii, dar și turiștii, privim implicarea noastră în reducerea poluării și în decizia de a achiziționa astfel de autoturisme. Dacă acum doi ani erau doar 9 autoturisme electrice în Brașov, acum am ajuns la 59, iar proporția între deținători s-a schimbat, în favoarea persoanelor fizice (la sfârșitul anului 2018, dintre cele 19 mașini, 12 aparțineau persoanelor juridice, acum din 59, 30 aparțin persoanelor fizice n.n.)”, a declarat primarul George Scripcaru.

Detalii proiect:

Nume program de finanţare: ,,Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reşedință de judeţ”.

Finanţator: Administraţia Fondului de Mediu

Valoarea eligibilă a proiectului „Amplasare de stații de încărcare pentru maşini electrice în Municipiul Brașov” este de 3.298.166,28 lei cu TVA.

Valoarea finanțării AFM: 2.850.000,00 lei, TVA inclus, respectiv 86,41% din valoare proiectului.

 Tip staţii de încărcare: Stații cu încărcare rapidă; vor suporta încărcarea la curent continuu de 50 KW și la curent alternativ de 22 KW. Stațiile vor fi echipate cu control de la distanță și sunt operate individual sau integrat. Stațiile de 50 KWp vor servi mașini care se încarcă în curent continuu (ex: Tesla) iar racordul de 22 KW, în curent alternativ, va deservi mașini cu racord pe curent alternativ (ex : Renault Zoe).

 Număr staţii de încărcare: 15.

Locaţii: 6.

• Parcare Regina Maria: 4 staţii;
• Parcare multietajată Poiana de jos: o staţie;
• Strada 13 Decembrie, zonă terminal RAT: 3 staţii;
• Strada Poienelor, zonă terminal RAT: 2 staţii;
• Stadionul Municipal, zonă terminal RAT: 3 staţii;
• Gara Braşov: 2 staţii.

În cadrul programului au fost aprobate 7 dosare de finanțare, depuse de municipiile Slatina, Galați, Brașov, Timișoara, Alba Iulia, Deva, Suceava.

“Prin acest program ne dorim îmbunătăţirea calității mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin stimularea utilizării vehiculelor electrice și reducerea emisiilor rezultate din transporturi”, a declarat președintele AFM, Mihail-Dan Dojană. Totodată, reprezentanții AFM le-au reamintit reprezentanților unităților administrativ – teritoriale – reședință de județ, care încă nu au reușit să depună un dosar de finanțare, că sesiunea de depunere a acestora în cadrul Programului este deschisă până la data de 31 martie 2020.

M-am gândit mult dacă să luăm o decizie și în ceea ce privește piețele agroalimentare din Brasov. Deocamdată am dat dispoziție să se afișeze la loc vizibil, la toate intrările în toate piețele din Brașov aceste reguli, care trebuie să fie respectate de către cumpăratori. Și pentru comercianți am dat dispoziție să se afișeze la loc vizibil toate aceste informații, la fiecare tarabă, iar produsele să fie acoperite cu folie .
Nu am luat decizia de închidere, conștient fiind de faptul că sunt cetățeni care trebuie să își cumpere alimente de primă necesitate și, deasemenea, producătorii să își desfacă produsele. Însă, fac un apel la cei care comercializează produse de piață: să nu fructifice această perioadă și să speculeze, din punct de vedere al prețurilor, pentru că am observat că, în ultima perioadă, preturile au crescut foarte mult, în mod nejustificat.
Dacă vom constata că acest lucru se perpetuează și continuă într-un mod excesiv, nu exclud posibilitatea să luăm decizia de închidere a acestor piețe. Deocamdată, la nivelul piețelor agroalimentare, activitatea acestora rămâne asa cum este în prezent.

De astăzi și până în data de 16 aprilie brașovenii pot vota cele 40 de proiecte care au fost declarate eligibile în cadrul procesului de bugetare participativă.

În prima etapă, care a demarat în 23 decembrie și a durat până în 14 februarie, brașovenii au depus 177 de proiecte sau propuneri care să fie finanțate din bugetul local. Valoarea acestor propuneri variază de la 800 de euro la 100.000 de euro.

Domeniile în care au putut fi depuse proiectele de către brașoveni au fost:

• mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației (amenajare de alei, trotuare, scuaruri, zone pietonale, fluidizarea traficului, crearea de infrastructuri pentru siguranța rutieră, creșterea gradului de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, propuneri de zone cu restricție auto, piste de biciclete, sisteme de supraveghere video);
• amenajare de spații verzi și locuri de joacă (amenajarea, repararea, renovarea, înființarea acestora, întreținerea lor);
• amenajare spații publice (zone pietonale, piațete, mobilier stradal, iluminat public, etc – amenajare, înființare, reparare);
• infrastructură culturală;
• infrastructură educațională;
• infrastructură de sănătate sau asistentă socială;
• digitalizare (proiecte IT menite să crească gradul de utilizare a tehnologiilor în scopul îmbunătățirii calității vieții).

În cea de a doua etapă, comisia stabilită la nivelul Municipalității a evaluat fiecare propunere din punct de vedere al eligibilității. Criteriile care au stat la baza acestei evaluări au fost cele legate de proprietatea sau administrarea imobilului (teren sau clădire) pe care se propune implementarea proiectului, suprapunerea cu proiecte aflate în derulare de către Municipalitate sau proiecte pentru care au fost depuse cereri de finanțare nerambursabilă, datele minimale necesare punerii în practică a propunerilor, încadrarea în suma maximă necesară alocată pentru fiecare proiect, respectarea prevederilor din regulament.

În cea de a treia etapă brașovenii își pot alege proiectele pe care le consideră importante pentru dezvoltarea orașului.

Având în vedere că în ultima perioadă a fost necesară derularea unor acțiuni care au avut drept scop reducerea riscurilor apariției și răspândirii virusului COVID-19 (coronavirus), termenul de începere a procedurii de vot a fost decalat cu o zi și a fost prelungit până în data de 17 aprilie (termenul inițial era de 15 aprilie).

În prima fază de vot, care se va desfășura între 17 martie și 5 aprilie, fiecare cetățean înscris în portalul bugetării participative poate alege opt proiecte (câte unul pentru fiecare dintre cele opt domenii stabilite). În această etapă, se vor selecta maxim 24 de proiecte, primele trei proiecte clasate în funcție de numărul de voturi din fiecare domeniu vor intra automat în a doua etapă de vot, iar celelalte în funcție de numărul de voturi, indiferent de categoria din care fac parte.

În a doua etapă de vot, care se va derula în perioada 6-17 aprilie, fiecare cetățean poate alege un singur proiect din cele maxim 24 stabilite în prima fază. La finalul celei de a doua etape de vot, vor fi selectate un număr de maxim 16 proiecte.

Anunțarea proiectelor câștigătoare se va face în 27 aprilie.

,,De astăzi brașovenii pot vota proiectele propuse de concetățenii lor în cadrul programului de bugetare participativă. Doresc să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat până acum în acest proces, în care au fost depuse 177 de proiecte, pentru contribuția lor la dezvoltarea orașului și să îi asigur că indiferent de rezultatele votării, în proiectele viitoare de investiții vom ține cont și de propunerile lor. În același timp, îi rog pe cei a căror proiecte vor fi declarate câștigătoare să se implice activ în implementarea lor. Suma alocată în acest an nu reprezintă suma totală care va fi investită în realizarea proiectelor câștigătoare. Unele proiecte sunt multianuale, altele au nevoie de elaborarea unor studii pentru stabilirea unor indicatori tehnico-economici, astfel că, cu siguranță, pe lângă suma alocată în acest an, de 2 milioane de lei, în bugetul de anul viitor la capitolul bugetare participativă, vom avea sume alocate pentru finalizarea acestor proiecte. Chiar dacă trecem printr-o perioadă mai grea,  sper ca brașovenii să se implice cât mai mult în acest proces de votare și să aleagă cele mai bune proiecte pentru a face din Brașov, orașul în care îți place să trăiești”, a declarat primarul George Scripcaru.

Din cele 177 de proiecte depuse, au fost declarate eligibile 50 dintre acestea. În urma analizelor propunerilor, o parte dintre acestea, având în vedere că aveau același obiectiv, au fost integrate într-un singur proiect, altele care aveau elemente complementare, au fost comasate, astfel că, începând de astăzi, brașovenii își vor putea exprima votul pentru 40 de proiecte. Votul este electronic și se poate face accesând brasovcity.ro, meniul Servicii cetățeni, Bugetare participativă sau click aici.

Cele 40 de proiecte eligibile sunt:

1. Monumentul Eroilor Revoluției din decembrie 1989;
2. Publicitate pentru cultura brașoveană (a fost comasat cu proiectul Agenda culturală mult mai vizibilă comunității);
3. Statuie sau grup statuar Liviu Cornel Babes;
4. BRAȘOV – ORAȘUL PORȚILOR DESCHISE – program pilot de amenajare a 4 curți în Centrul Istoric;
5. City Tree (au mai fost 3 propuneri cu același obiectiv);
6. Panouri disponibilitate în timp real pentru parcări rezidențiale (a fost comasat cu proiectul Proiectarea unui dispozitiv si a unui program pe smartphone de deblocare/blocare a locului de parcare neocupat rezidențial în timpul zilei);
7. Sala multifuncțională, Școala Gimnazială nr. 19;
8. Program de educație rutieră pentru învățământul preuniversitar;
9. Concursuri școlare – ,,ȘI EU RECICLEZ”;
10. Reamenajare loc de joacă pe str. Bronzului, lângă Penny Market;
11. Amenajarea locului de joacă din zona Gării, Aleea Lacramioarelor nr. 3;
12. Amenajare loc de joacă pe bld. Victoriei nr. 10;
13. Parcări rezidențiale pentru toți brașovenii;
14. Parcare pentru biciclete în toate zonele Brașovului (a fost comasat cu propunerea ,,Rasteluri pentru biciclete”);
15. Pistă de biciclete în cartierul Bartolomeu;
16. Gard viu între carosabil și trotuar pe tronsoanele: Calea București, sens giratoriu de la McDonalds și sens giratoriu Spitalul Județean; Bulevardul Saturn de la giratoriul McDonalds până la giratoriul dublu de la Gemenii;
17. Modernizare Str. Titan ( a fost comasat cu propunerea ,,Reabilitare strada Titan”);
18. Coșuri de gunoi pentru animale;
19. Dotare cu echipament pentru voluntarii SMURD și Pompieri;
20. Pregătirea elevilor, personalului serviciilor voluntare și private și a personalului ISU „Țara Bârsei” pentru gestionarea situațiilor de urgenta cu impact în viața comunității brașovene;
21. Centru social în Steagu pentru reducerea violenței în familie;
22. Marcaje rezonatoare cu 100 de metri înaintea trecerilor de pietoni;
23. Treceri de pietoni mai bine semnalizate;
24. Pictură murală pe centralele termice – cartier Gemenii;
25. Parcare/sala de sport/loc de joacă în locul centralei vechi din Dârste;
26. Extinderea și amenajarea spatiului de primire\plecare din fața Școlii Gimnaziale nr. 12, str. De Mijloc;
27. Joc urban în Centrul Istoric;
28. Amenajarea spațiului public adiacent al canalului Timiș- tronsoane: str. Enupărului, între str. Nicopole – str. Bisericii Române – str Mihai Viteazul;
29. Reamenajare alee dintre str. Anghel Saligny, Florilor și Fanionilor;
30. Punct Informare Turistică – piața Sf. Ioan;
31. Centru istoric pentru pietoni – amenajare strada Alecu Russo;
32. Desființare fântâna arteziană de pe Bld. Victoriei;
33. Sală de sport pentru persoane cu dizabilități;
34. Teren sport multifuncțional Aleea Violetelor;
35. Teren sport multifuncțional Zizinului;
36. Reabilitare teren fotbal Școala Gimnazială nr. 1;
37. Zona Tractorul – camere video în locurile de joacă dintre blocuri;
38. Toalete publice moderne în parcul sportiv Tractorul și la Piața Astra;
39. Toalete publice str. Berzei, colț cu C. Bucuresti;
40. Accesibilitatea persoanelor cu dizabilități în locuri publice din Mun. Brasov.

România a intrat în stare de urgență. Ce prevede decretul semnat de președintele Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile. Pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul unor drepturi, însă măsurile se aplică gradual, în funcție de desfășurarea situației. Sunt mai multe măsuri cu aplicabilitate directă și alte măsuri care vor fi luate gradual.

ACTUALIZARE. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial.

Școlile vor fi închise pe perioada stării de urgență. Dacă va fi nevoie, pe perioada stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.)

De asemenea, pot fi luate măsuri graduale, dacă situația se agravează, doar după o evaluare a Comitetului pentru Situații de Urgență. Printre ele se numără închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, închiderea graduală a granițelor, sau limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone.

Președintele României decretează:

Art.1 – Se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile

Art.2 – Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):

libera circulație;
dreptul la viață intimă, familială și privată;
inviolabilitatea domiciliului;
dreptul la învățătură;
libertatea întrunirilor;
dreptul de proprietate privată;
dreptul la grevă;
libertatea economică.
Art. 3 – În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 4- (1) În scopul prevăzut la art. 2 se stabilesc măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct. 1-7 din anexa nr. 2 se dispun de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară.

(3) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct. 8 din anexa nr.2 se dispun de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia.

(4) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit alin. (2) și (3) potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:

intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
apariția altor situații de urgență.
(5) Conducerea aplicării măsurilor stabilite prin ordonanțele militare sau prin ordinul prevăzut la alin.(3) revine Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 5 – (1) Coordonarea integrată a măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

(2) Măsurile dispuse pentru prevenirea COVID-19 ca urmare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență sunt aplicabile și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6 – Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite prin prezentul decret și prin ordonanțele emise de ministrul afacerilor interne.

Art. 7 – Instituțiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform legislației în vigoare.

Art. 8 – Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și intră în vigoare la data publicării.

Art. 9 – Prezentul decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuției prevăzute de art. 93 alin. (1) din Constituție.

Domeniul ordine publică
Poliția Locală se subordonează operațional Ministerului Afacerilor Interne.
Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor se subordonează operațional unităților teritoriale de poliție, care stabilesc activitățile de sprijin pe care acestea le execută.
Serviciile voluntare de pompieri (situații de urgență) se subordonează operațional unităților teritoriale pentru situații de urgență, care stabilesc responsabilitățile și modul de acțiune al acestora.
Serviciile publice de ambulanță se subordonează operațional inspectoratelor pentru situații de urgență.
(1) Ministerul Apărării Naționale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea pazei și protecției unor obiective/zone, transportul de efective, materiale și tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice, triaj epidemiologic, asistență medicală și alte misiuni în funcție de evoluția situației. Instituțiile din cadrul Sistemului național de ordine publică și securitate națională suplimentează, la nevoie, efectivele și tehnica pentru intervenție, prevăzute în planuri, în funcție de evoluția situației.
Instituțiile din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională pot angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal din sursă externă sau cadre care au trecut în rezervă, cărora le-au încetat raporturile de serviciu.
Pentru ca efectivele instituțiilor din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională să fie mereu la dispoziție în scopul intervenției în cazuri reale generate de pandemia de COVID-19, pe perioada stării de urgență, se suspendă exercițiile, simulările, aplicațiile și orice alte activități care pot interfera cu măsurile luate de autoritățile competente destinate prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19, cu excepția celor cu caracter militar desfășurate în poligoanele de instrucție.
Domeniul economic
Guvernul poate adopta măsuri de susținere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19.
Pentru combaterea răspândirii infecțiilor cu COVID-19, autoritățile publice centrale pot rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii.
Autoritățile publice centrale precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar, pot achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii.
Beneficiarii fondurilor europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență prevăzute în prezentul decret pot decide, împreună cu autoritățile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanțare încheiate conform legii.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative.
Se vor dispune măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare, respectiv extracție, producție, procesare, transport, distribuție, furnizare, mentenanță întreținere și reparații a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate necesare funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național, precum și asigurarea continuității funcționării acestuia și a tuturor serviciilor de utilitate publică.
Se menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care expiră pe perioada stării de urgență.
Pe perioada stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.), în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență.

Domeniul sănătății
În structurile Ministerului Afacerilor Interne, în unitățile sanitare și în serviciile de asistență socială se poate angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal contractual medical, personal auxiliar, farmaciști, personal de laborator și alte categorii de personal contractual necesare.
Prelungirea aplicabilității actelor normative, cu valabilitate până la data de 31 martie 2020, privind acordarea serviciilor medicale și medicamentelor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, programe naționale de sănătate – preventive și curative, pe perioada stării de urgență, cu modificarea prevederilor, în caz de necesitate, după cum urmează:
a) serviciile medicale pentru tratarea cazurilor COVID-19 și complicațiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României și se suportă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
b) serviciile medicale și medicamentele pot fi acordate și validate și fără semnarea cu cardul național de asigurări sociale de sănătate și fără termen de raportare în 3 zile lucrătoare de la data acordării serviciilor;
c) decontarea pentru unitățile sanitare cu paturi aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, a sumelor contractate și decontate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau bugetul Ministerului Sănătății, indiferent de numărul de cazuri realizate sau după caz la nivelul activității efectiv realizate în condițiile în care acesta depășește nivelul contractat;
d) decontarea serviciilor medicale în unitățile sanitare din asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic la nivelul activității efectiv realizate, cu maximum 8 consultații/oră;
e) prescrierea de medicamente de către medicii de familie, inclusiv a medicamentelor restricționate din Lista de medicamente, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru pacienții cronici.
În cazul achiziției de medicamente de către unitățile sanitare pentru tratarea pacienților cu COVID-19, prețurile medicamentelor pot depăși prețurile maximale aprobate de Ministerul Sănătății.
Pe perioada stării de urgență, pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pot fi suspendați din funcțiile de conducere conducătorii unităților sanitare, direcțiilor de sănătate publică, caselor de asigurări de sănătate, serviciilor de ambulanță, precum și autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul lor. Nu este necesar ca persoanele desemnate să exercite temporar aceste funcții să fie funcționari publici.
Pe perioada stării de urgență se pot realiza transferuri între bugetele Ministerului Sănătății și Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (în ambele sensuri) precum și între diferitele linii de buget ale Ministerului Sănătății sau Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în funcție de necesități.
Influențele financiare determinate de creșterile salariale pentru personalul medical și nemedical din unitățile sanitare publice și cele care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale se suportă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – Titlul VI – Transferuri între unități ale administrației publice.
Valoarea procentului aferent contribuției clawback pentru trimestrul I al anului 2020 se plafonează la valoarea trimestrului IV al anului 2019.
Pentru serviciile medicale, medicamente, investigații paraclinice acordate în perioada stării de urgență, sumele angajate nu vor fi limitate la cele aprobate pentru trimestrul I al anului 2020.
Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 va fi realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul FNUASS la nivelul necesar.
Pe perioada stării de urgență, modificările de structură din cadrul unităților sanitare se vor aviza de către direcțiile de sănătate publică locale în funcție de necesitați.
Pe perioada stării de urgență, prin ordin al ministrului sănătății se pot introduce noi programe de sănătate și servicii medicale destinate prevenirii și combaterii COVID-19.
Se autorizează prescripțiile de tratamente „off – label” în cazul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, după ce aceste tratamente sunt avizate de către comisia de politică a medicamentului din cadrul unității sanitare respective.
(1) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de către direcțiile de sănătate publică de materiale necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătății, urmând ca achiziția să se realizeze de către direcțiile de sănătate publică prin procedură de achiziție directă.
(2) Asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de către unitățile sanitare de materiale și medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin transferuri de la Ministerul Sănătății, urmând ca achiziția să se realizeze de către unitățile sanitare prin procedură de achiziție directă.
(3) Ministerele cu sistem de sănătate propriu pot face achiziții directe pentru unitățile sanitare proprii atât din bugetele ministerelor de resort cât si din cele ale unităților sanitare.
(1) Prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc măsurile de sprijinire a persoanelor izolate la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.
(2) Măsurile de sprijin se pun în aplicare de autoritățile administrației publice locale.
(3) Cheltuielile necesare se asigură prin transfer între bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, și bugetele locale.
Domeniul muncii și protecției sociale
Guvernul poate sprijini angajatorii și angajații afectați de efectele crizei COVID-19, prin derogări de la prevederile legale în vigoare.

Prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale se stabilesc măsuri de protecție socială pentru angajați și familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau oprită total sau parțial prin decizii ale autorităților publice, pe perioada stării de urgență.

Pe perioada stării de urgență, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei și al ministrului transporturilor, după caz.

Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.

Pe durata stării de urgență, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu excepția controalelor dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a celor dispuse de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.

Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe perioada stării de urgență.

Pe perioada stării de urgență se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Prin excepție de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, persoana îndreptățită își păstrează stimulentul de inserție, în situația pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.

Cererile pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.

Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor sociale, provizorii și de funcționare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

Domeniul Justiței
Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2532 pct. 9 teza a II – a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.

(1) Pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.

(2) Pe durata stării de urgență, pentru judecarea proceselor prevăzute la alin. (1), instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi.

(3) În procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

(4) Amânarea judecării cauzelor prevăzute la alin. (1) poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul instituirii prezentei stări de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

(5) Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.

(6) În temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1) se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.

(7) Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele prevăzute la alin. (6), aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele prevăzute la alin. (6) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.

(8) După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor prevăzute la alin. (6) se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.

(1) Activitatea de urmărire penală și cea a judecătorilor de drepturi și libertăți se desfășoară numai cu privire la:

a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
b) actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum și cele privind audierea anticipată;
c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.
(2) Procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția celor de la alin.(1) lit. c) apreciate ca atare de judecător sau instanța de judecată, precum și a următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor;

(3) În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, judecătorul sau instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură;

(4) Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte;

(5) Termenele de comunicare a soluțiilor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate de alin. (1), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Fac excepție cele judecate potrivit prezentului decret.

(6) Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate .

(7) Se suspendă de drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale.

(8) Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă.

Pe durata stării de urgență, prevederile art. 42 se aplică în mod corespunzător și în procedurile de competența Inspecției Judiciare.

(1) Pe durata stării de urgență, activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrelor comerțului de pe lângă tribunale continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate în registrul comerțului și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare a mențiunilor și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.

(2) Copiile de pe înregistrările efectuate și de pe actele prezentate de solicitanți, informațiile despre datele înregistrate și certificatele constatatoare se eliberează pe cale electronică.
(3) Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerțului, din cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează prin mijloace electronice.

În executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata stării de urgență. Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.

(1) În executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.

(2) Pentru menținerea legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 minute pe zi. Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.

(3) Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.

(4) Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.

(5) În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor, cu respectarea timpului legal de odihnă, timpul lucrat suplimentar în această împrejurare fiind compensat exclusiv cu timp liber corespunzător.

(6) Pe perioada stării de urgență, în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.

Domeniul afaceri externe
Pe perioada stării de urgență, Ministerul Afacerilor Externe îndeplinește următoarele atribuții:

a) va menține funcțiile și atribuțiile sale conform HG nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea MAE, cu modificările și completările ulterioare și va asigura, prin misiunile diplomatice ale României, reprezentarea României în cadrul tuturor reuniunilor care vor fi organizate pe durata menținerii stării de urgență în România, în special la nivelul Uniunii Europene, Consiliului Europei, NATO, ONU, indiferent de domeniul vizat de reuniune;
b) va notifica Secretarului General al ONU și Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate prin decretul de instituire a stării de urgență care au ca efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ce revin României;
c) va asigura comunicarea exclusivă cu misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România, precum și cu reprezentanțele/birourile organizațiilor internaționale din România, sens în care autoritățile competente vor furniza toate informațiile necesare;
d) va asigura respectarea normelor dreptului internațional relevante în contextul aplicării dispozițiilor prezentului decret în situația în care membrii misiunilor diplomatice/oficiilor consulare/ reprezentanțelor/ birourilor organizațiilor internaționale vor fi testați pozitiv cu COVID-19;
e) va menține comunicarea cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate pentru transmiterea oricăror instrucțiuni și informări necesare în contextul aplicării prezentului decret, sens în care autoritățile competente vor furniza MAE informațiile necesare;
f) va dispune măsurile necesare în condițiile în care membrii misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României vor intra în auto-izolare sau carantină conform legii din statele de reședință în cazul testării pozitive cu COVID-19 a unuia sau a unor membrii ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României (inclusiv membrii de familie), inclusiv din perspectiva asigurării continuității drepturilor acestora (salariale sau de orice altă natură).
Alte măsuri
– Pe durata stării de urgență, cursurile din toate unitățile și instituțiile de învățământ se suspendă.

Pe durata stării de urgență, autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsuri pentru organizarea activității astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.

(1) Autoritățile și instituțiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfășurării optime a activității, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc, precum și ale celorlalte profesii.

(3) Organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a măsurilor prevăzute la alin.(1).

(1) La propunerea ministerelor și autorităților publice locale, Ministerul Afacerilor Interne, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, analizează și face propuneri de folosire a unor resurse materiale și umane în vederea sprijinirii populației afectate, precum și satisfacerii cererilor de produse și servicii destinate nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, inclusiv prin scoaterea, în condițiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.

(2) În aplicarea alin. (1), autoritățile împuternicite de lege pregătesc și efectuează rechiziții de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public în scopul rezolvării problemelor materiale de orice natură și asigurarea forței de muncă.

În perioada stării de urgență, drepturile prevăzute la art. 35 alin. (2) – (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, se acordă fără a se ține cont de obligativitatea încadrării în limita de 3% prevăzută la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol și fără a ține cont de plafonul maxim de ore anual stabilit la alin. (6) al aceluiași articol.

(1) Instituțiile și autoritățile publice, precum și operatorii privați contribuie la campania de informare publică privind măsurile adoptate și activitățile desfășurate la nivel național.

(2) În situația propagării unor informații false în mass-media și în mediul on-line cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire, instituțiile și autoritățile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod corect și obiectiv populația în acest context.

(3) Furnizorii de servicii de găzduire și furnizorii de conținut sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o rețea de comunicații electronice ori stocarea conținutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire.

(4) În situația în care eliminarea la sursă a conținutului prevăzut la alin. (3) nu este fezabilă, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să blocheze, imediat, accesul la respectivul conținut și să informeze utilizatorii.

(5) La decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a bloca imediat accesul utilizatorilor din România la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire și este transmis într-o rețea de comunicații electronice de către persoanele de la alin. (3) care nu se află sub jurisdicția legislației naționale.

În perioada stării de urgență pot fi depășite normele de dotare și consum prevăzute de reglementările în vigoare, dacă această depășire se datorează efectelor evoluției COVID-19 și măsurilor de protecție și prevenire.

Pe perioada stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor se dublează.

Guvernul României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor financiare necesare.

MĂSURILE DE PRIMĂ URGENȚĂ CU APLICABILITATE GRADUALĂ
Este vorba de acele măsuri care nu se vor aplica decât dacă situația o impune. Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:

intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
apariția altor situații de urgență.
Măsurile care ar putea fi luate dacă situația o impune:

Izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului;
Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
Asigurarea pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național;
Identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente:- urgențe de ordin I – pacienți internați prin Unități de primiri urgențe/Compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore; urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați nu pot fi externați); pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.

Sursa: digi24.ro