Depunerea cererii pentru emiterea actului de identitate, se poate face în baza unei programări online SAU a unui bon de ordine emis zilnic de ordonatorul amplasat în incinta serviciului, începând cu ora 8:15.
Număr puncte anulate pe tip de instalație de transport pe cablu Sezon 2022 - 2023
Important! Punctele si abonamentele achizitionate sunt valabile si se pot utiliza doar în sezonul curent. Nu se acceptă restituirea banilor sau reportarea în sezonul următor a punctelor neconsumate sau a abonamentelor neutilizate in totalitate în sezonul curent.
Instalatie de transport
Luni - Duminică
Vineri - Duminică
Luni - Joi
Luni - Duminică
În perioadele
10.12.2022 - 01.01.2023
23.01.2023 - 23.02.2023
Liviu Cornel Babeş a fost electrician, talentat artist plastic amator braşovean, devenit erou în 2 martie 1989 când s-a autoincendiat pe Pârtia Bradu din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul totalitar din România. Prin gestul său extrem a vrut să atragă atenţia lumii întregi asupra dictaturii comuniste din ţara sa.
În 1996 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov ca recunoaştere a sacrificiului făcut pentru cauza libertăţii în condiţii opresive.
În 1997, Liviu Cornel Babeş a fost declarat erou-martir prin lege; în memoria sa a fost dezvelită o placă din bronz pe soclu în curtea Bisericii din Poiana Braşov.
Hans Eckart Schlandt, muzician şi profesor sas – este printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi organişti din România, din 1965 coordonatorul concertelor de orgă ale Bisericii Negre din Braşov.
Primele lecţii de pian le-a luat de la tatăl său, Walter Schlandt, pianist concertist, profesor de muzică şi dirijor de cor. A început să studieze orga, de la vârsta de 14 ani, cu profesorul Victor Bickerich, iar din 1957 la clasa de orgă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Din 1962 a fost profesor de muzică la Braşov iar în 1965 a obţinut postul de organist şi de dirijor al corului Bisericii Negre. În plin regim totalitar, când muzica religioasă nu era agreată, a reuşit să asigure continuitatea concertelor de muzică sacră în Biserica Neagră, fregventate de un numeros public dornic de a-şi regăsi libertatea spirituală.
Hans Eckart Schlandt a înfiinţat în 1993 Corul de Tineret „Bach”, pe care l-a condus până în 2004, când conducerea a fost prelută de fiul său, Steffen Markus Schlandt.
A susţinut numeroase concerte de orgă în ţară şi în străinătate, a avut o deosebită activitate didactică; concerte de orgă în interpretarea sa au fost înregistrate pe câteva albume muzicale.
Este laureatul unor importante premii: Premiul „Johann-Wenzel-Stamitz” (Mannheim, 2000), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali din România, Premiul „Apollonia Hirscher” (Braşov, 2002), Medalia „Honterus”. Din septembrie 2011 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov.
Gernot Nussbächer este un prestigios istoric, arhivar, scriitor de limba germană. A studiat istoria la Universitatea din Cluj. A lucrat la Arhivele Statului din Braşov, la Biblioteca Judeţeană şi la Arhivele Bisericii Negre. Gernot Nussbächer este considerat unul dintre cei mai competenţi specialişti în domeniul arhivisticii.
A publicat zeci de cărţi şi broşuri, sute de articole ştiinţifice, lucrări despre Braşov şi alte localităţi din Transilvania.
În 2009, istoricului Gernot Nussbächer i-a fost decernată Medalia „Honterus”.
Brassaï, (pseudonimul lui Gyula Halász jr., în traducere din maghiară braşovean) a fost un celebru artist fotograf, pictor, sculptor, cineast şi publicist francez de origine maghiară, născut la Braşov. A fost supranumit de prietenul său, scriitorul Henry Miller, „ochii Parisului”.
Brassai a ajuns prima oară la Paris pe când avea 3 ani iar tatăl său preda la Sorbona. După absolvirea Liceului Real din Braşov a studiat la Academia de Arte din Budapesta.
După Primul Război Mondial s-a înrolat în armata roşie maghiară iar din 1920 şi-a reluat studiile la Academia de Arte Frumoase din Berlin-Charlottenburg. În 1924 s-a stabilit definitiv la Paris. Poetul francez Jacques Prévert şi scriitorul american Henry Miller i-au devenit unii dintre cei mai apropiaţi prieteni. Din anul 1929 Gyula Halász a început să fotografieze Parisul în cele mai interesante ipostaze. Primul album, „Parisul, noaptea”, a însemnat primul mare succes. O parte dintre fotografii le-a consacrat celebrităţilor epocii (Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Jean Paul Sartre, Simone de Beauvoir…).
A scris 17 cărţi, numeroase articole şi un roman. Brassai a primit numeroase şi importante titluri şi premii internaţionale.
Personalitate multiculturală a sec. XX – Gyula Halász – Brassai a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov, acordat post – mortem
în 2009, pentru strălucita sa contribuţie la patrimoniul cultural al comunităţii braşovene şi internaţionale.
Hans Mattis-Teutsch, braşovean de origine maghiară şi germană a fost pictor, sculptor şi grafician. A studiat la Academia de Arte Decorative din Budapesta şi la Academia Regală din München. În lucrările sale se regăsesc influenţele stilurilor art nouveau, post-impresionism, expresionism abstract, figurativ stilizat şi constructivism. A fost profesor la Liceul Industrial din Braşov. În 1918 s-a alăturat grupării “Abstrakte Gruppe der Sturm” şi a expus la Berlin.
Lucrările sale au fost admirate şi bine primite de criticii de artă încă de la prima expoziţie personală, din 1920, de la Bucureşti. A fost reprezentant activ al avangardei în România, după care s-a orientat spre arta figurativă. Hans Mattis-Teutsch a publicat şi lucrarea „Ideologia artei – stabilitate şi acţiune în creaţia artistică” – expresie a fazei sale artistice realist- socialiste.
În 1944 – 1945 a fondat gruparea artiştilor plastici din Braşov, care a devenit filială a Uniunii Artistilor Plastici, pe care a prezidat-o în câteva rânduri.
Din anul 2006, Liceul de Arte Plastice din Braşov îi poartă numele.
Sextil Puşcariu a fost filolog şi unul dintre cei mai mari lingvişti ai României, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, conducător de instituţii culturale, publicist şi academician român.
Sextil Puşcariu a studiat la Braşov, la Gimnaziul Românesc (actualul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna”), în Germania, la Leipzig, în Franţa, la Paris, în Austria, la Viena. A obţinut titlul de doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig, docenţa pentru filologie românească la Universitatea din Viena. A fost profesor din anul 1906, titularul catedrei de limbă şi literatură română şi decanul Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi. Iniţiază şi conduce ziarul Glasul Bucovinei (1918), militează pentru unirea Bucovinei cu România. În 1919 refuză postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universităţii Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România.
A fost primul rector român al Universităţii din Cluj, a întemeiat Muzeul Limbii Române. A făcut parte din delegaţia României la Liga Naţiunilor de la Geneva, a fost reprezentantul României la Institutul Internaţional de Cooperaţie Intelectual de pe lângă Societatea Naţiunilor, membru în Comitetul Internaţional de Lingvistică, a condus Revista „Cultura” din Cluj, a fost director al Institutului român din Berlin, rector al Universităţii Transilvane din Sibiu. Sextil Puşcariu este autorul a peste 400 de lucrări de o mare valoare ştiinţifică, a iniţiat şi a coordonat Dicţionarul limbii române şi Atlasul lingvistic român. Printre lucrărişe sale se află şi „Braşovul de altădată”, o descriere extrem de documentată şi interesantă a oraşului.
În memoria sa, câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele. La Bran i-a fost dedicat un bust din bronz.
Ştefan Octavian Iosif a fost poet şi traducător, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români. A studiat la Braşov, Sibiu şi Paris. Primele volume de versuri îi sunt publicate la 26 de ani (Patriarhale, Romanţe din Heine). Continuă să publice poezii, traduceri din poeţi germani şi teatru. Împreună cu prietenul său, tânărul scriitor Dimitrie Anghel, publică sub pseudonimul A. Mirea lucrări originale şi traduceri din franceză.
În memoria sa, o stradă din centrul Braşovului îi poartă numele. Un bust care-l reprezintă pe poet este amplasat în Parcul Central al oraşului iar o placă memorială cu efigia poetului aminteşte de casa în care a locuit, pe Strada Prundului.
Gheorghe (George) Dima a fost o personalitate a muzicii româneşti, recunoscută şi în străinătate. Compozitor, dirijor, solist de operă, pianist şi profesor, Dima a studiat muzica la Braşov, Karlsruhe, Viena, Graz, Leipzig. A fost solist de operă la Klagenfurt şi Zürich, profesor de muzică şi dirijor de cor în Braşov şi Sibiu. A fost director al Şcolii de Gimnastică şi Cântări din Braşov şi primul director al Conservatorului din Cluj.
A cules şi a prelucrat folclor, a susţinut conferinţe, a concertat ca solist de operă şi pianist acompaniator. A scris articole şi cronici muzicale. A tradus în limbile română şi germană texte de lieduri, cantate, oratorii, librete de operă.
A primit premiul I al Asociaţiei Mozart Stiftung din Salzburg (1880).
Astăzi, Academia de Muzică din Cluj îi poartă numele. Filarmonica din Braşov s-a numit, din 1946 şi până la sfârşitul secolului trecut, ”Gheorghe Dima”. O stradă din oraşul său natal îi poartă numele.
Nicolae Teclu a fost un celebru chimist român, inventatorul arzătorului de laborator care-i poartă numele, Becul ”Teclu”. A studiat ingineria, arhitectura, chimia. A fost profesor de chimie generală şi chimie analitică la Viena şi a contribuit la dezvoltarea chimiei mondiale. A fost membru al Academiei Române.
A inventat aparate de laborator pentru detectarea metanului şi pentru prepararea ozonului. Nicolae Teclu este printre primii chimişti români recunoscuţi la nivel internaţional. În prezent, instituţii de învăţământ cu profil de chimie din România îi poartă numele. O stradă din Braşov se numeşte ”Nicolae Teclu”.
Ioan Meşotă a fost „unul dintre cei mai distinşi profesori din Braşov – după cum a fost descris într-o Enciclopedie Română. A studiat la Universităţile din Viena şi din Bonn, unde şi-a luat doctoratul în filozofie. Din 1861 a fost profesor la Gimnaziul Superior Românesc din Braşov. Autor de manuale şi promotor al culturii româneşti, Dr. Ioan Meşotă a fost director al Şcoalelor Centrale Române şi membru corespondent al Academiei Române.
În prezent, un colegiu naţional din Braşov îi poartă numele.
Mişu Popp a fost un celebru pictor român, reprezentant al academismului românesc. Fiu de zugrav de biserici, a fost un remarcabil porteritist şi pictor bisericesc. A studiat la Viena. În Braşov a pictat Biserica de pe Tocile; este autorul picturilor din Araci, Râşnov, Satulung. O vreme a pictat biserici în Ţara Românească alaturi de Constantin Lecca.
În 1865 revine la Braşov. Printre cele mai cunoscute lucrări ale artistului sunt portetele personalităţilor istorice, politice, culurale: Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Andrei Mureşianu.
(n. 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 1893, Sibiu)
George Bariţ
Personalitate a Brașovului
George Bariţ, scris şi Gheorghe Bariţiu, eminent istoric şi publicist – este întemeietorul presei româneşti din Transilvania. Absolvent al Facultăţii de Teologie, renunţă la preoţie în favoarea carierei didactice. Prima catedră a avut-o la Braşov; i se datorează înfiinţarea învăţământului comercial românesc la Braşov, a Şcolii Naţionale Comerciale.
Este întemeietorul primului ziar românesc din Transilvania, ”Gazeta de Transilvania”. Primul număr a apărut în 12 martie 1838.
De George Bariţ, important revoluţionar paşoptist se leagă şi înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). A fost membru fondator al Societăţii Literare Române, precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit preşedinte al Academiei Române. A scris dicţionare, istorie şi teatru.
Câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele iar la Braşov, Biblioteca Judeţeană şi o stradă din Centrul Istoric
Constantin Lecca a fost nu doar un remarcabil portretist, autor al unor compozitii istorice şi picturi bisericeşti ci şi un militant pentru Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor şi Independenţa României. A studiat la Budapesta.
Pictura sa aminteşte de academism dar şi de Biedermeier, şi romantism. A fost primul profesor al pictorului Theodor Aman.
A înfiinţat prima tipografie din Craiova şi prima revistă culturală din Oltenia.
Nu se ştie anul în care Coresi s-a născut la Târgovişte… Autorul primelor cărţi în limba româna s-a stabilit în Şcheii Braşovului după jumătatea secolului XVI şi a excelat ca diacon, traducător şi meşter tipograf. Tiparniţa lui Coresi funcţionează şi astăzi în sala care-i poartă numele, din Muzeul Primei Şcoli Româneşti.
Cu ea a tipărit zeci de cărţi, în sute de exemplare, esenţiale pentru formarea limbii române literare. Câteva dintre ele sunt expuse în Muzeul din Şchei. În predosloviile pe care le-a scris, Coresi a militat pentru introducerii limbii române în biserică.
În Braşov, îi poartă numele o stradă din Centrul Istoric, dar şi noul cartier care se va construi pe locul fostei uzine de tractoare.
In imagine: Statuia lui Coresi din curtea Bisericii Sf. Nicolae
Johannes Honterus, născut Austen a fost cel mai de seamă umanist sas, reformator religios al saşilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Braşov, actualul Liceu „Johannes Honterus”. A studiat la Viena, a predat la Cracovia (Polonia), a scris cărţi, a deprins arta tiparului la Basel, unde şi tipăreşte în 1532 harta Ţării Bârsei.
Din 1533 se întoarce la Braşov unde înfiinţează una dintre primele tipografii din Transilvania şi publică mai multe lucrări. Se ocupă de educaţia tinerilor, întemeiază şcoală, bibliotecă, dezvoltă activităţi culturale. A fost ales prim preot evanghelic al Bisericii Negre. Personalitate marcantă a epocii sale, s-a bucurat încă din timpul vieţii de un renume internaţional. Astăzi îi poartă numele comunitatea evanghelică a Bisericii Negre (Honterusgemeinde), curtea în care se află celebrul monument, statuia sa, creată în secolul XIX de sculptor german Haro Magnussen şi liceul.
Horia Andreescu este un prestigios dirijor român. A studiat la Conservatorul din Bucureşti, Academia de Muzică din Viena, la Trier şi München (cu dirijorul Sergiu Celibidache). A fost dirijor la Orchestra Filarmonicii din Ploieşti, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”, a fost mulţi ani director al formaţiilor muzicale Radio, dirijor rezident la Orchestra Naţională Radio, profesor asociat al Universităţii Nationale de Muzică Bucureşti, a dirijat mari orchestre din lume. Este fondatorul Orchestrei de Cameră „Virtuozii” din Bucureşti.
Horia Andreescu a primit importante premii şi titluri: premiul Criticii la Bienala Muzicii Contemporane la Berlin, în 1997 Uniunea Criticilor Muzicali îl numeşte „Dirijorul anului”, a primit Premiul Comitetului Naţional UNESCO Pentru Dezvoltare Culturală (2002), Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2006).
Ion Ţiriac este un fost jucător profesionist de tenis român, fost hocheist, iar în prezent un influent om de afaceri în Germania şi România.
A fost membru al echipei de hochei pe gheaţă a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck şi la Campionatele Mondiale.
În 1970, a câştigat împreună cu Ilie Năstase Turneul de Tenis de la Roland Garros. Alături de Ilie Nastase, Guillermo Villas şi Adriano Panatta a câştigat şi alte numeroase turnee internaţionale de tenis, inclusiv Campionatului Mondial de Tenis, Sao Paolo (1974). Ţiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 şi 1978. 9 ani a fost managerul lui Boris Becker, tenisman de clasă mondială. Între anii 1998 – 2004, a fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român.
(n. 24 februarie 1938, Braşov, d. 2020, București)
Alexandru Surdu
Personalitate a Brașovului
Alexandru Surdu a fost un filosof român, profesor de filosofie şi membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
Alexandru Surdu a fost elev al Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958-1963). Lucrarea de licenţă, notată cu zece a fost hotărâtoare pentru repartiţia la Institutul de Filosofie al Academiei Române. Din 1964 a fost cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române.
A colaborat cu celebri filosofi români şi străini, a publicat sute de lucrări, a participat la cele mai importante reuniuni de specialitate, este laureatul a prestigioase premii, începând cu 1975 când primeşte un premiu al Academiei.
După 1990 Alexandru Surdu a ocupat postul de redactor şef al „Revistei de filosofie” şi „Revue roumaine de philosophie”, din 1992 devine preşedinte al Despărţământului Central-Braşov al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Astra şi director al revistei „Astra” din Braşov, este primit ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov.
În 1996 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică, istorie literară şi eseu „Octav Şuluţiu”. În anul 2004 a fost distins cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de cavaler. În 2009 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov pentru contribuţia sa la istoria logicii, logica tradiţională şi simbolică, fundamentele ştiinţelor, filosofia artei şi istoria filosofiei.
Andrei Mureşianu a fost poet şi revoluţionar paşoptist din Transilvania. A studiat filozofia şi teologia la Blaj. Din 1838 vine la Braşov unde lucrează ca profesor şi redactor la Revista “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, colaborând cu eminenţi cărturari, printre care vărul său, Iacob Mureşianu şi prietenul său, George Bariţ.
În luna mai 1848 scrie poezia “Un răsunet”, pentru care alege o melodie cunoscută în toate provinciile româneşti, “Din sânul maicii mele” compoziţie atribuită lui George Ucenescu.
Aşa s-a născut “Deşteaptă-te Române”, imnul Revoluţiei de la 1848, ”Marseilleza românilor” – cum numea Bălcescu acest cântec, devenit în 1989 Imnul României.
Andrei Mureşianu, numit de poetul naţional Mihai Eminescu “Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet !” – este acum patron spiritual al mai multor licee şi şcoli din România.
În memoria sa, la Braşov există o statuie lângă Teatrul Dramatic
CONSILIUL LOCAL
Consiliul local are initiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competenta altor autorități publice, locale sau centrale. În cadrul acestei secțiuni, punem la dispoziția dumneavoastra informațiile și documente publice care sunt în competența Consiliului Local al Municipiului Brașov
2023 – Anul în care Brașovul dispune de cele mai mari sume atrase din fonduri europene nerambursabile
vineri, 3 feb. 2023
Consiliul Local a aprobat bugetul municipiului pentru 2023
În ședința Consiliului Local de joi, 2 februarie, după 8 ore de dezbateri și mai multe amendamente*, consilierii au aprobat bugetul pentru anul 2023, un buget în care, pentru al treilea an consecutiv, municipiul reușește să depășească bariera de 1 miliard de lei la capitolul de venituri, iar la partea de cheltuieli ajunge la 1,5 miliarde de lei. Este un buget construit pe dezvoltarea orașului, zona de investiții fiind prioritară în cadrul capitolului de cheltuieli.
„Este un buget echilibrat, este un buget bun pentru Brașov, un buget care ajunge aproape la un miliard și jumătate de lei pe zona de cheltuieli, o zonă în care se regăsesc atât partea de funcționare, cât și, foarte important, proiectele de dezvoltare. Avem vești bune mai ales pe partea de fonduri europene, unde în doi ani de zile am triplat numărul de proiecte depuse și totodată am triplat și finanțările pe care le solicităm prin aceste proiecte. Multe dintre ele sunt deja aprobate și intră în derulare în acest an. Este un an al marilor proiecte și al finanțărilor nerambursabile, un an care va fi foarte, foarte activ. Avem deja proiecte mari și certitudini, cum ar fi Spitalul de Pneumoftiziologie și Infecțioase, primul spital nou pe care îl construim la Brașov în ultimii aproape 50 de ani. Pe lângă acestea, avem investiții importante la fiecare capitol – fie că vorbim despre mobilitate, prin achiziția de mijloace de transport în comun electrice, despre învățământ, prin construcția de creșe și grădinițe, despre construcția de locuințe pentru tineri sau sisteme de colectare selectivă a deșeurilor“, a declarat primarul Allen Coliban, la prezentarea proiectului de buget.
Bugetul previzionat din acest an este structurat pe o estimare a veniturilor de 1,28 miliarde de lei, la care se adaugă excedentul bugetar din anul anterior. Bugetul de cheltuieli depășește 1,54 miliarde lei – credite de angajament (1,44 milioane de lei – credite bugetare).
În ceea ce privește investițiile, mare parte din bugetul acestui capitol provine din fondurile europene nerambursabile atrase anul trecut, acestea depășind veniturile din taxele și impozitele brașovenilor cu peste 20%.
Pentru acest an, municipiul Brașov are deja în derulare proiecte cu finanțare europeană în valoare de 562 de milioane de lei, cărora li se vor adăuga proiectele aprobate pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 860,69 milioane de lei. Alte 270 de milioane de lei reprezintă proiectele depuse prin PNRR, aflate în faza de evaluare.
Printre proiectele cu finanțare europeană nerambursabilă aflate în derulare în acest an se află:
Construire Park & Ride – Bartolomeu;
Infrastructură de garaj pentru transportul public;
Sistem centralizat de monitorizare și control al traficului în municipiul Brașov;
Terminal transport urban Gara Brașov;
Amenajare benzi dedicate transportului public în municipiul Brașov și trotuare adiacente;
Extindere sistem de management informatizat al sistemului de transport public;
Reabilitare și modernizare Colegiul Tehnic Maria Baiulescu;
Construire grădiniță zona Tractorul Coresi;
Amplasare stații de încărcare pentru mașinile electrice în municipiul Brașov;
Eficientizare energetică sistem de iluminat stradal cartier Stupini.
În ceea ce privește atragerea de fonduri nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, municipalitatea are aprobate 14 proiecte, în valoare de peste 860 de milioane de lei, proiecte ce vor demara în acest an:
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov;
Reabilitare energetică pentru blocuri de locuințe;
Achiziție de mijloace de transport nepoluante;
Construire de locuințe nZEB Plus pentru tineri în municipiul Brașov;
Construire creșe Tractorul și Bartolomeu;
Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană – PUG Brașov;
Înființarea și dotarea de centre de colectare prin aport colectiv – CAV mic
Cetatea Brașovului – Centrul Istoric (Zidul Cetății);
Reabilitarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 5 Brașov – corp B
Și în acest an, alocările bugetare vizează secțiunea de dezvoltare a orașului, investițiile și atragerea de fonduri europene sau naționale nerambursabile. Axele de dezvoltare a orașului, propuse și în acest an de primar, sunt următoarele: Brașovul educat; Brașovul sănătos și cu grijă pentru toți; Brașovul pietonilor, bicicliștilor și al traficului relaxat; Brașovul verde și curat; Brașovul dezvoltat armonios; Brașovul cultural; Brașovul prosper; Brașovul sportiv; Brașovul administrat corect.
*Amendamente aprobate:
1. studii de fezabilitate/documentații tehnice pentru:
înființarea unei cantine la Școala Gimnazială nr. 30;
înființarea unei cantine la Școala Gimnazială nr. 13;
înființarea unui ”parc multifuncțional” pe Dealul Melcilor
mansardarea Școlii Gimnaziale nr. 8;
construire sală sport – Seminarul Teologic Dumitru Stăniloaie;
modernizarea și extinderea Grădiniței nr. 5;
construire pasaj rutier peste calea ferată spre cartierul Bartolomeu Nord;
amenajarea unui orășel al copiilor.
elaborarea de studii pentru înființarea unui campus școlar pe platforma Rulmentul;
majorarea valorii trusoului pentru nou născuți de la 1.500 la 2.000 de lei;
majorarea valorii tichetelor ,,Dar din suflet pentru seniori” de la 150 de lei la 200 de lei;
achiziția unui un container de depozitare la Școala 19.
„Centrul istoric trebuie să le aparțină, în aceeași măsură, brașovenilor și turiștilor”
miercuri, 1 feb. 2023
Primăria a prezentat astăzi modelul pentru amplasarea și amenajarea teraselor din centrul istoric, astfel încât să existe un echilibru între acestea și zona pietonală
Ghidul face parte din documentele elaborate în cadrul proiectului Hub-In, proiect ce își propune, pe lângă identificarea problemelor cu care se confruntă centrul istoric, să vină cu o serie de recomandări și reguli de bună practică, astfel încât procesul de regenerare a centrului istoric să respecte principiile de sustenabilitate, de combatere a „turistificării”, de valorificare a patrimoniului și conservare a specificului local.
,,Chiar dacă încă suntem sub ninsori și într-o perioadă de iarnă, trebuie să pregătim orașul pentru primăvară, vară, toamnă, o perioadă în care spațiul împărțit între terase și cei care își doresc să se plimbe trebuie foarte atent reglementat. Avem acum aceste normative, aceste reguli noi. Avem un ghid de bune practici de la care să pornim tot ceea ce înseamnă proces de autorizare, pentru că e important să prioritizăm spațiul public în sensul pietonilor, în sensul cetățenilor și nevoilor lor. Avem nevoie de mai multe bănci, avem nevoie de mai mult spațiu pentru relaxare, pentru interacțiune, pentru plimbare, și în acest sens e bine să fie rezolvate niște probleme și să se clarifice niște norme aplicabile pe regulamentele actuale. Legat de respectarea normelor, sezonul trecut a fost unul cu foarte multe reclamații și intervenții ale Poliției Locale, pentru că normele actuale nu erau respectate, în sensul în care terasele erau extinse dincolo de spațiul aprobat la nivel executiv. Sunt locuri în care terasa a cucerit mult prea mult din spațiul pe care pietonii ar avea dreptul să-l aibă”, a precizat primarul Allen Coliban.
Documentul are rolul de a detalia prevederile din actualul act normativ privind terasele, dar și de a asigura o anumită predictibilitate pentru agenții economici, care să știe cum vor fi amplasate terasele, ce mese, scaune sau umbrele pot folosi, astfel încât să poată obține acordul municipalității pentru această activitate comercială.
,,Ghidul vine cu clarificări la regulamentul actual. Sunt lucruri importante, cum ar fi că mesele ar trebui strânse seara și eliberat domeniul public. Pot fi depozitate tot pe stradă, în spațiul închiriat pentru terasă, dar ar trebui strânse ca să permită accesul mașinilor de intervenție noaptea, curățenia etc. Sunt prevederi legate de felul în care pot fi inscripționate umbrelele. Ar trebui să fie redusă reclama asta în spațiul public cât mai mult și există indicații clare pentru unde și cât de mare trebuie să fie numele firmei poziționat pe umbrelă etc. Recomandările legate de relația cu mobilierul public sunt foarte importante. Mobilierul public are poziție fixă, trebuie să aibă rază de protecție de minim 3 metri pe fiecare parte. De exemplu, dacă ai o bancă, nu poți să te apropii cu terasa la mai mult de 3 metri de bancă. Și nu poți s-o muți, evident, pentru că mobilierul public e foarte important pentru persoane vârstnice, pentru persoane cu copii, sunt puncte de odihnă, sunt chiar esențiale pentru categoria de vârstă principală, de fapt, din Centrul vechi, o populație care îmbătrânește”, a explicat arhitectul Alexandru Belenyi, coordonatorul echipei care a realizat ghidul.
Totodată el a vorbit și despre situațiile care au impus elaborarea ghidului, în special cele legate de blocarea accesului mașinilor de intervenție, circulație pietonală sau de locuri de odihnă.
,,Cred că în ultimii ani a ieșit la iveală că regulamentul actual a fost poate prea vag în anumite zone și chestia asta a produs o ocupare destul de problematică a domeniului public. Au existat probleme de siguranță semnificative, mai ales pe strada Republicii, prin felul în care s-au extins terasele; treptat, a devenit imposibil să intre o mașină de pompieri, de exemplu. Deci, o dată, ghidul a răspuns la o nevoie de siguranță destul de mare: erau trasee șicanate pe strada Diaconul Coresi și pe alte străzi, nu era o linie dreaptă pe mijlocul drumului, ci trasee foarte incomode și pentru pietoni, dar și pentru toate aceste situații de urgență, pentru mașini, de pompieri, de poliție etc. A doua premisă a fost aceasta a relației cu mobilierul public. Centrul vechi e un spațiu public pentru toată lumea și mobilierul public e esențial, mai ales locurile de stat jos, suficient de multe. Acum sunt foarte, foarte puține, iar raportul e total disproporționat. Sunt aproape 4.000 de locuri la terase și, probabil, undeva maxim spre 100 de locuri pe bănci, deci undeva la 30 de bănci în zona centrală, bănci care au fost mutate constant, în ciuda plângerilor serviciului de agrement din primărie, care a făcut eforturi semnificative să le tot redistribuie. Deci, am încercat să răspundem la aceste nevoi”, a detaliat Alexandru Belenyi.
Vineri va avea loc o discuție cu proprietarii de terase, pentru a-i informa și consulta cu privire la aceste prevederi, iar apoi primăria va depune spre avizare la Direcția de Cultură documentul final.
Proiectul HUB-IN
Proiectul HUB-IN este derulat de municipalitate prin intermediul Agenției pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului și este o inițiativă finanțată prin programul „Orizont 2020“ al UE, menit să susțină procesul de regenerare a centrelor istorice, urmând principii de sustenabilitate, combaterea ,,turistificării”, valorificarea patrimoniului și conservarea specificului local.
,,Este un proiect finanțat de Comisia Europeană, pentru regenerarea centrelor istorice. Este un prim exercițiu de a ajuta orașele care se luptă cu efectele turistificării să găsească un echilibru, să fie incluzive, să răspundă și nevoilor cetățenilor, nu doar dorinței de vizitare. Și este un proiect extrem de important, pentru că beneficiază de expertiză foarte, foarte bună la un nivel înalt: are în consorțiu rețeaua orașelor «Heritage», rețeaua Energy Cities și companii de consultanță care de obicei lucrează în management de oraș. Suntem opt orașe pilot care încercăm să găsim soluții pentru ca centrul istoric să nu devină o butaforie, să nu fie părăsit, să fie un mediu plăcut și «acasă» atât pentru cei care locuiesc acolo, cât și pentru cei care vin în vizită”, a precizat Leea Mihăilă, director ABMEE.
Alături de municipiul Brașov, din grupul orașelor pilot fac parte: Angoulême (Franța), Belfast (Irlanda), Genova (Italia), Lisabona (Portugalia), Nicosia (Cipru), Slovenska Bistrica (Slovenia) și Utrecht (Olanda).
Consorțiul proiectului se bucură de prezența mai multor specialiști și experți:
ENERGY CITIES – Asociația Europeană a Autorităților Locale aflate în Tranziție Energetică
EAHTR – Asociația Europeană a Orașelor și Regiunilor Istorice
CROWDFUNDING HUB – Centrul European de Expertiză în Finanțare Alternativă și Comunitară
FUTURE CITIES CATAPULT – Centrul pentru Propulsarea Orașelor Inteligente
HUB-IN va dezvolta un cadru comun pentru stimularea transformării zonelor urbane istorice. Catalizator pentru inovare și antreprenoriat, acest cadru va viza păstrarea identității unice a zonei istorice și a valorilor sale naturale, sociale și culturale. Transformarea zonelor urbane nu se va limita la conservarea patrimoniului centrelor istorice, ci și la alinierea acestora la principiile sustenabilității.
Sâmbătă, 28 ianuarie, se deschid pârtiile din partea superioară a masivului și cele pentru începători
De mâine, 28 ianuarie, începând cu ora 9.00, se va schia pe toate pârtiile din zona superioară a masivului Postăvarul, iar de săptămâna viitoare sperăm să reușim amenajarea unei trase pe pârtia Drumul Roșu, astfel încât să se poată coborî până în Poiană. De asemenea, se va schia pe cele două pârtii pentru începători, Stadion și Bradul. Primarul Allen Coliban, împreună cu reprezentanții Primăriei, ai Serviciului Public Salvamont și cei ai firmei care asigură pregătirea pârtiilor, Comprest, a verificat astăzi pe teren starea pârtiilor.
„În primul rând, ne bucurăm că ninge în Poiana Brașov. Au așteptat zăpada asta cu toții de foarte mult timp. Iată că ne ajută și natura. Din păcate, cu toate eforturile supraomenești de a amenaja pârtiile, putem spune că se poate schia în partea superioară a masivului momentan în condiții decente. Este maximul pe care l-am putut face din punct de vedere al amenajării. În cifre, asta înseamnă 70.000 de metri cubi de zăpadă artificială produsă în această perioadă. Semnele sunt că în zilele următoare stratul se va îmbogății din surse naturale. Prin urmare, oricine vrea să schieze în weekend-ul acesta trebuie să o facă cu mare grijă și, evident, respectând toate măsurile anunțate de către administratorii pârtiilor. O parte dintre pârtii, cele care coboară până în partea inferioară, vor fi închise. Deci se va schia în zona superioară, asta însemnând partea superioară a Drumului Roșu, Poiana Doamnei, tot ceea ce înseamnă pârtii care ajung până la telescaunul din Ruia. Ca de obicei, administratorii pârtiilor lucrează la tot ce înseamnă balizaj și organizare de linii pentru așteptarea la telescaune. Mizăm totodată pe înțelegerea turiștilor și a schiorilor, pentru că vom schia în acest weekend doar în condiții excepționale și doar cu aceste eforturi de a produce zăpadă artificială. Dacă prognoza meteo se confirmă, weekend-ul celălalt vom avea condiții de a coborî până jos. Liniile 60 și 100 vor începe să opereze în regim normal de sezon, pentru că avem cele două linii, 60-ul, care face legătura dintre parcarea din Poiana Mică și pârtii, și linia 100, acel shuttlebus, care leagă Gara Brașov de pârtiile din Poiană“, a declarat primarul Allen Coliban, după ce a verificat una dintre pârtiile amenajate.
Se va putea schia în zona superioară a pârtiilor Lupului și Drumul Roșu, cu ieșire spre stația telescaunului Ruia (telescaunul de 6 locuri), precum și pe pârtiile Kanzel, Doamnei și Ruia, cu ieșire în Drumul Roșu, apoi către telescaunul Ruia.
Tot de mâine vor fi deschise și pârtiile pentru începători, Bradul și Stadion.
Starea pârtiilor este foarte bună, mai ales că în ultima perioadă s-au înregistrat temperaturi negative, care au permis funcționarea non-stop a instalațiilor de producere a zăpezii artificiale, la care s-au adăugat și precipitațiile sub formă de ninsoare. În aceste condiții, în ultimele zile s-a lucrat într-un ritm susținut pentru a fi posibilă deschiderea pârtiilor.
,,În partea superioară a domeniului avem un strat de aproximativ 25-30 de centimetri, strat în stare amenajată. În zona lacului, undeva la 20 cm, scăzând în partea inferioară către telescaunul Ruia la îmbarcare, ajungând la o medie de 15 cm. În momentul de față este în creștere din motive naturale, dar și noi, cât ne permit temperaturile, vom produce zăpadă. Zonele care sunt deschise vor fi delimitate în prima parte a dimineții, vor fi delimitate strict. Toată lumea va ști. Vor fi bannere, vor fi plase, vor fi direcționări, vom fi și noi prezenți pe pârtie, deci toată lumea va fi în siguranță. Când depășim aceste indicatoare, stratul de zăpadă va fi insuficient pentru a avea stabilitate și riscurile de accidentare sunt foarte mari”, a precizat Adrian Biriboiu, șeful Serviciului amenajare pârtii, Comprest SA.
Cu excepția ninsorii din această dimineață, pârtiile au fost amenajate exclusiv cu zăpadă artificială. Tunurile și lăncile au produs aproape 70.000 de metri cubi de zăpadă artificială, astfel stratul de zăpadă bătută pe pârtiile care vor fi deschise mâine are aproximativ 25 de cm.
Intervențiile în caz de incidente sunt asigurate de Serviciul Public Salvamont, care le readuce aminte atât schiorilor, cât și turiștilor amatori de drumeții, câteva dintre regulile de bază pentru evitarea accidentelor.
„Câteva sfaturi am avea: în primul rând să nu părăsească pârtiile amenajate, pentru că fiind strat de zăpadă mic, riscă accidentări; echipamentul să fie adecvat și să îl verifice înainte să urce în telegondolă. Așteptăm cât mai multă zăpadă, să putem schia până jos în condiții cât mai bune. Riscăm să ne accidentăm și în primul rând trebuie să fim atenți. Clar, dacă părăsim pârtia, putem găsi diverse obstacole, pietre, crengi, copaci și atunci accidentarea poate să fie destul de gravă“, a explicat Nicușor Piroșcă, salvator montan la serviciul Salvamont Poiana Brașov.
Instalații pe cablu și de unde procurăm bilet
De mâine, 28 ianuarie vor fi funcționale telegondola, cabina mică (Kanzel), telescaunul Ruia și teleschiurile Bradul și Stadion. Pentru turiști va funcționa și cabina Capra Neagră. Ultima urcare va fi la ora 16.00.
Pentru achiziționarea ski-pass-urilor, există în total 3 puncte de vânzare (casieriile de la telegondolă, de la telecabina Kanzel și de la telecabina Capra Neagră) și două automate amplasate în parcarea multietajată din Poiana de Jos. În plus, pentru recuperarea garanției de 10 lei plătite pentru ski-pass, pe lângă casierii vor funcționa și două automate, la telecabina Capra Neagră și la telegondolă. La toate casieriile este posibilă și plata cu cardul.
Cei care doresc să își încarce cu puncte ski-pass-urile o pot face și on-line, prin intermediul aplicației pe platforma www.skibv.ro. Utilizatorul are posibilitatea să își creeze un cont, printr-o procedură simplă, care presupune doar introducerea adresei de e-mail. Sistemul generează automat un link de confirmare, trimis pe e-mail, care permite apoi setarea unei parole și înregistrarea în cont.
Valabilitatea punctelor rămase pe ski-pass-urile din sezonul 2021-2022 NU se prelungește în acest sezon de schi.
De mâine se redeschid și liniile de transport în comun 60 – care face legătura între Park&Ride-ul din Poiana de jos și stația inferioară a telegondolei – și 100, cea care face legătura între gară și Poiana Brașov.
Tarife de transport pe cablu
Prin decizia Consiliului Local, tarifele la transportul pe cablu au fost actualizate, cu aproximativ 11%, valoarea acestei actualizării fiind sub rata inflației din luna decembrie, pentru a avea tarife convenabile pentru toate tipurile de schiori, atât turiști cât și brașoveni.
Tarifele variază de la 55 lei o cartelă de 10 puncte pentru adulți, la 720 de lei pentru o cartelă cu 240 de puncte. Există și posibilitatea achiziționării unui ski-pass în valoare de 1.250 lei, pentru acces nelimitat timp de zece zile, pentru un adult. Pentru copii, o cartelă cu 10 puncte costă 30 de lei, iar una cu 240 de puncte costă 390 de lei. Copiii până la 6 ani beneficiază de gratuitate la transportul pe cablu.
Ca în fiecare an, există o gamă foarte largă de variante de ski-pass-uri, de la cele cu un număr fix de puncte la cele tip abonament, cu puncte nelimitate, dar cu valabilitate pe zile sau pe ore.
Numărul punctelor anulate pentru o călătorie este 6 pentru telegondola Postăvarul, 5 pentru telecabina Kanzel, 4 pentru telescaunul Ruia, câte 2 puncte pentru teleschiul Bradul și un punct pentru teleschiul Stadion (sistem de taxare valabil în perioada 28.01.2023–23.02.2023, indiferent de ziua săptămânii).
Birou permanent de Poliție Locală
Ca și în sezoanele trecute, pentru creșterea eficienței intervențiilor, Poliția Locală va avea un birou permanent în Poiana Brașov, ce va fi deschis la Vila Orizont, în aceeași clădire în care se află și sediul Serviciului Salvamont. Numărul de telefon al dispeceratului Poliției Locale rămâne 0268-954.
***
TARIFE DE ACCES LA TRANSPORTUL PE CABLU ÎN
POIANA BRASOV
SEZON 2022-2023
TIP CARTELA
ADULŢI
COPII 6 – 12 ANI
TELECABINE
URCARE SIMPLĂ
30 de lei
20 de lei
URCARE ŞI COBORÂRE
50 de lei
25 de lei
COBORÂRE
30 de lei
20 de lei
TELECABINE, TELEGONDOLĂ, TELESCAUNE ŞI TELESCHIURI
10 puncte
55 de lei
30 de lei
20 puncte
100 de lei
50 de lei
30 puncte
145 de lei
75 de lei
60 puncte
250 de lei
135 de lei
80 puncte
290 de lei
165 de lei
120 puncte
410 de lei
235 de lei
240 puncte
720 de lei
390 de lei
ABONAMENTE
De la ora 1100
140 de lei
80 de lei
De la ora 1300
110 de lei
55 de lei
De la ora 1400
70 de lei
45 de lei
4 ore (din momentul cumpărării)
125 de lei
75 de lei
1 zi
170 de lei
100 de lei
2 zile
300 de lei
155 de lei
3 zile
410 de lei
210 de lei
4 zile
500 de lei
260 de lei
5 zile
585 de lei
310 de lei
6 zile
670 de lei
360 de lei
10 zile din sezon(consecutive sau nu)
1.250 de lei
730 de lei
20 de ore din sezon (timp minim 1 h )
580 de lei
320 de lei
NUMĂR PUNCTE ANULATE PE TIP DE INSTALAȚIE DE TRANSPORT PE CABLU
Purtați întotdeauna echipament adecvat care să vă protejeze de precipitații, vânt și care să vă ofere confortul termic de care aveți nevoie. Echipamentul adecvat trebuie întotdeauna dublat și de un echipament de protecție, din care să nu lipsească casca, ochelarii, mănușile de schi și, nu în ultimul rând, protecția de coloană.
Schiați cu o viteză în care să fiți întotdeauna în control, pentru a putea evita sau opri în siguranță, indiferent de manevrele celor de dinaintea voastră. Adaptați permanent viteza condițiilor meteo, de trafic, stării pârtiilor, dar mai ales pregătirii voastre, atât tehnice, cât și fizice.
Urcați și staționați numai pe marginea pârtiei și numai în zonele în care ceilalți schiori să vă poată repera ușor (nu sub ruperi de pantă, curbe, etc.).
În zonele înguste, nu staționați niciodată, iar când schiați, asigurați-vă că lăsați culoare de trecere, pentru ca ceilalți practicanți să vă poată depăși.
Schiorilor începători le recomandăm să apeleze, cu cea mai mare încredere, la un instructor de schi autorizat. Astfel vor fi permanent în siguranță, nu vor ajunge pe pârtii care să le depășească nivelul și nu se vor rătăci. În plus vor învăța să schieze într-o manieră corectă, care ulterior va fi mult mai ușor de dezvoltat, iar progresul va fi unul exponențial mai rapid decât dacă aleg să învețe singuri. Dacă aleg totuși să învețe singuri, să se asigure ca rămân pe pârtiile de începători, BRADUL și STADION, și să nu urce pe pârtia Drumul Roșu decât în momentul în care sunt capabili să oprească și să ocolească în condiții de siguranță. Să nu urce pe masiv aproape de ora închiderii instalațiilor de transport pe cablu. Coborârea unei pârtii ca Drumul Roșu este foarte solicitantă și poate dura mult mai mult decât anticipați. Astfel, riscați să fiți prinși de lăsarea întunericului. Aducem la cunoștință faptul că pârtiile se închid la jumătate de oră de la ultima cursă, de regulă la ora 16:30.
Schiorii avansați sunt sfătuiți să nu iasă niciodată de pe pârtiile amenajate, deoarece stratul de zăpadă poate ascunde multe pericole (bolovani, cioate, șanțuri etc.). În plus, făcând acest lucru se pot rătăci foarte ușor, mai ales dacă vorbim de condiții meteo care includ ceață. Să nu schieze cu viteză mare pe pârtiile destinate nivelurilor avansate sau medii. Acest lucru poate favoriza producerea unor coliziuni, prin diferențele mari de viteza generate între ei și cei care schiază mai lent.
* Informare RATBv
Începând de mâine, 28 ianuarie 2023, concomitent cu deschiderea sezonului de ski în Poiana Brașov, RATBV va suplimenta semnificativ capacitatea de transport oferită spre stațiune și în interiorul ei și va relua circulația pe liniile 100 (Gara CFR Brașov – Telecabină Poiana Brașov) și 60 (Silver Mountain/parcare Poiana Mică – Telecabină Poiana Brașov).
Pentru a asigura condiții de călătorie cât mai bune pentru cei ce doresc să ajungă în Poiana Brașov, RATBV va pune în circulație mașini după cum urmează:
Linia 100: Gara CFR – Livada Poștei – Poiana Brașov – Telecabină Poiana Brașov. În toate zilele săptămânii traseul va fi deservit de câte trei autobuze. Atât pe sensul de urcare spre Poiană, cât și pe sensul de coborâre spre gară, autobuzele liniei 100 vor opri și în Livada Poștei: la urcare vor prelua călători de la peronul liniei 20, iar la coborâre vor permite debarcarea la peronul de autocare. Capătul de linie al liniei 100 în Poiana Brașov este în zona Telecabinei Kanzel, iar în Gara Brașov la al treilea peron.
Linia 60: Silver Mountain/ terminal Poiana Mică – terminal Poiana Brașov – Telecabină Poiana Brașov. În zilele de sâmbătă și duminică acest traseu va fi deservit de șase autobuze, iar în zilele lucrătoare sunt alocate două autobuze, dar, funcție de fluxul de călători, numărul de mașini alocat va putea crește până la șase. În terminalul Poiana Brașov (parcarea mare), autobuzele liniei 60 vor opri pe sensul de urcare la peronul 2, iar la coborâre vor opri în stația aflată pe strada principală, fără a mai intra in terminal (parcarea mare).
Linia 20: Livada Poștei – Poiana Brașov. Sunt alocate în fiecare zi a săptămânii câte trei mașini pe oră, însă, funcție de cererea existentă, numărul acestora poate fi suplimentat până la opt mașini pe oră.
Tarife:
– 6 lei călătoria pentru linia 20
– 2,5 lei călătoria pentru linia 60, însă cei ce au achitat călătoria pe linia 20 pot continua călătoria cu linia 60 cu același bilet. De asemenea, cei ce au achitat tariful de parcare în Poiana Mică pot călători gratuit cu linia 60.
– 6 lei călătoria pentru linia 100.
Toate aceste titluri de călătorie se pot achiziționa și cu aplicația 24pay, disponibilă în toate autobuzele
Proiectul de act normativ privind construcțiile în pantă este și legal, și oportun
marți, 17 ian. 2023
Aceasta a fost concluzia specialiștilor invitați la dezbaterea care a reunit cetățenii interesați de dezvoltarea armonioasă și sustenabilă a orașului, consilierii locali și pe cei care au proiecte imobiliare în aceste zone
Câteva sute de brașoveni au răspuns invitației primarului Allen Coliban de a fi parte în procesul de luare a deciziilor de reglementare a modului în care se va putea construi pe dealurile Brașovului. Întâlnirea dintre specialiștii în urbanism și în drept cu participanții a avut drept scop clarificarea legalității și oportunității proiectului de hotărâre pentru aprobarea Reglementărilor juridice și tehnice care vizează întocmirea documentațiilor de urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă.
,,În 2018, am avut o dezbatere consistentă legată de ce ar trebui să facem cu dealurile Brașovului. În acești 5 ani, nu s-a modificat nimic major din punctul de vedere al reglementărilor. Avem PUZ-uri aflate în vigoare, PUZ-uri pe care anumiți dezvoltatori le folosesc în sensul dezvoltării unor construcții masive, construcții care, privite dinspre oraș, arată a blocuri de 9 etaje, iar ele, prin autorizare, au voie să aibă două, trei, patru etaje maxim, patru niveluri. Ce facem acum? Clarificăm ce înseamnă aceste niveluri, cum se calculează ele și care sunt limitele în care putem construi în pantă, pe dealurile din jurul Brașovului. Este un subiect foarte important pentru brașoveni, fie că vorbim despre Răcădău, fie că vorbim despre Șchei, fie că vorbim despre Centrul Vechi, despre zona veche a orașului. Toate aceste zone au dealuri, și dealuri care sunt foarte interesante pentru dezvoltatori. Ce e important de spus? Acest regulament intră în atribuțiile Consiliului Local pentru a fi aprobat. Este atributul Consiliului Local să stabilească reglementări și normative de urbanism. Este o oportunitate foarte clar fundamentată și justificată. Așteptările mele sunt să avem un vot pozitiv în 31 ianuarie, pentru că în dezbaterile anterioare au fost câteva îngrijorări exprimate, care din punctul meu de vedere nu au acoperire nici în zona de oportunitate, dar nici în zona legislativă, în zona argumentelor juridice. Prin urmare, sper să convingem consilierii locali în primul rând de oportunitatea acestui regulament, pentru că despre asta va fi votul pe 31 ianuarie: despre oportunitatea adoptării unui regulament privind construcțiile în pantă în Brașov”, a declarat primarul Allen Coliban.
Printre experții invitați să își expună punctul de vedere cu privire la oportunitatea și legalitatea acestui demers de clarificare a modului în care se va putea construi pe dealurile Brașovului au fost Ștefan Bâlici președintele Ordinului Arhitecților din România, Claudiu Salanța, arhitect șef al județului Cluj și Gabriel Almășan, arhitect șef al municipiului Timișoara. Online au avut intervenții și Irina Criveanu, urbanist coordonator PUG Brașov, Bogdan Suditu, președintele CTATU (Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism), Centrul de Dezvoltare Urbană București, avocații Cristina Olariu și Silviu Munteanu de la Asociația Română de Drept în Construcții. Dezbaterea a fost moderată de Răzvan Dracea, președintele OAR Brașov.
Concluzia experților a fost că un astfel de document este și oportun, și legal. Totodată, cei interesați trebuie să înțeleagă că acest act normativ își va produce efectele pentru viitoarele documente de urbanism, astfel că nu se încalcă nici un principiu legal.
,,Este vorba de un document flexibil, un document foarte util, care permite precizări, permite aplicări clare ale reglementărilor în momentul în care se elaborează alte documentații. În acest fel, nu va mai exista nicio umbră de teamă legată de faptul că cineva va vota ceva ce nu are bază legală, deși s-a spus și aici că este foarte bine fundamentat și că este asigurată și baza legală pentru acest document. Vor urma și alți pași, PUG-ul este în elaborare. Dar, deocamdată, acesta este un pas posibil, necesar și foarte util. Nu văd niciun motiv pentru care să nu fie aprobat, mai ales dacă i se aduce și o astfel de clarificare. Această dezbatere este o dovadă în plus că urbanismul trebuie făcut în interes public, și sper că așa se va întâmpla de aici înainte în Brașov”, a precizat Ștefan Bâlici, președintele OAR România.
Cei mai mulți dintre cei prezenți au susținut demersul executivului municipalității de a clarifica modul în care se vor realiza construcțiile în pantă, de la procentul de zonă verde, la definirea construcțiilor mici colective sau modul în care se vor număra nivelurile acestui gen de construcții. În ceea ce privește criticile aduse proiectului de act normativ, ele s-au rezumat la a pune sub semnul întrebării necesitatea adoptării unei astfel de hotărâri.â
,,Este modul în care se împachetează de fapt o intenție foarte bună. S-a discutat foarte mult despre felul în care se promovează acest proiect și nu despre conținutul lui. Nu am auzit, de exemplu, niciun dezvoltator care să explice în ce fel contravine acest regulament propriului său proiect. Modul în care se poate promova o astfel de viziune, care până la urmă este atributul Consiliului Local, care vă reprezintă – să își asume o viziune publică asupra propriei dezvoltări – poate fi sub forma unei strategii de dezvoltare durabilă a unei zone dintr-un oraș, care reprezintă o identitate majoră a orașului. Obiectul discuției și intenția cu care s-a pornit nu ar trebui uitate, și anume că un aparat de specialitate, care putem spune că este extrem de redus, a produs o viziune pe care dumneavoastră fie că o adoptați, fie că nu, dar până la urmă reprezintă un efort extraordinar și lăudabil. Iar discuțiile despre cum ar trebui ea împachetată deja vin în planul al doilea. Până la urmă, este vorba despre cum vreți să arate o anumită zonă și peste douăzeci de ani”, a explicat Gabriel Almășan, arhitectul șef al municipiului Timișoara.
Reamintim că proiectul de hotărâre a fost propus în două ședințe de Consiliu Local, dar nu a fost aprobat, deoarece majoritatea consilierilor s-au abținut de la vot, astfel că documentul nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Documentul urmărește, în primul rând, accentuarea importanței etapei de analiză premergătoare demarării proiectelor de construire, necesară pentru evaluarea cât mai obiectivă a intervențiilor viitoare și a gradului de integrare în specificul local. Sunt precizate clar criterii de analiză și evaluare pentru viitoarele investiții din „zonele sensibile”, dar și o metodologie de analiză.
,,Terenul este o resursă finită, și felul în care se epuizează această resursă, mai ales în zonele sensibile, poate să facă ca anumite demersuri să fie iremediabile, să nu poată fi întoarse și să trebuiască să trăim cu ele, noi și generațiile care vin după noi. Nu ne dorim ca atunci când ne vom uita la dealurile Brașovului să ne uităm de fapt la o mare de betoane. E extrem de important ca atunci când iei decizii să ai alături specialiștii, care să-și spună punctul de vedere, cetățenii, care-ți spun de la firul ierbii care sunt problemele – pentru că atunci când iei deciziile viitoare să-ți amintești de tot ceea ce ți-au spus ei – și chiar și șmecherii, pentru că și ei sunt parte din ecosistem, din realitatea noastră. Și cu toate astea, să iei decizii cu curaj, pentru că este un demers de curaj din partea administrației locale să legiferezi, să deliberezi așa cum ai promis s-o faci. Calitatea vieții oamenilor este direct influențată de deciziile pe care le luăm”, a susținut viceprimarul Flavia Boghiu, în cadrul întâlnirii, acest demers.
Care sunt principalele prevederi și efecte ale noului act normativ?
La toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu, și următoarele studii: studiul privind raportarea la factorii de risc natural; studiul privind organizarea circulației și impactul traficului asupra zonei studiate; studiul privind soluțiile de echipare edilitară și racord la rețelele edilitare centralizate ale localității (după caz); studiul de însorire; studiul privind configurația terenului, granulația țesutului urban și conformarea clădirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice. În acest fel, înainte de a emite un document de urbanism, municipalitatea va avea o imagine completă a impactului construcțiilor asupra orașului și comunității.
În plus, proiectul de regulament introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi: limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcții și amenajări și a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală; regula de calcul a înălțimii maxime a unei construcții; numărul de niveluri supraterane; reguli privind distanța între clădiri/ corpuri supraterane; gabaritul și conformarea volumetrică; spațiile plantate și împrejmuirile.
Conform propunerii de regulament, minim 25% din suprafața de teren va rămâne în stare naturală, fără a fi afectată de construcții (clădiri, construcții supraterane și subterane), căi de comunicație/alei interioare, împrejmuiri și amenajări (terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere).
De asemenea, ponderea suprafeței de spații verzi va fi de minimum 50%. În calculul acestei ponderi se consideră cumulativ următoarele: ponderea suprafeței de teren păstrate în stare naturală, minimum 25%, și ponderea spațiilor verzi amenajate (taluzări/ terasări amenajate ca suprafețe verzi), care va fi și ea de minimum 25% din suprafața parcelei.
Și în ce privește înălțimea clădirilor, documentul clarifică modul de calcul al nivelurilor, astfel încât să nu mai existe situații în care dintr-o latură numărul de niveluri este de P+2, iar din partea opusă să fie P+5, diferența fiind până acum încadrată ca „nivel subteran“. Conform noului regulament, se consideră nivel suprateran orice nivel care are cel puțin o fațadă vizibilă pe cel puțin jumătate din suprafața acesteia. În același timp, se interzice reducerea vizibilității fațadei unui nivel prin amenajări ulterioare care nu urmăresc configurația terenului natural, cu scopul încadrării acestuia ca nivel subteran.
O altă prevedere importantă este cea care vizează locuințele colective. Pentru a se evita situațiile în care pe aceste terenuri se construiesc ansambluri de blocuri cu multe niveluri, numărul maxim de apartamente dintr-o clădire este limitat la maxim șase.
Prin atragerea fondurilor europene, Brașovul intră în cea mai rapidă etapă de dezvoltare din ultimii 30 de ani
luni, 16 ian. 2023
Primarul Allen Coliban a prezentat public proiectul de buget pentru anul 2023
Primarul Allen Coliban a prezentat, astăzi, 16 ianuarie, proiectul de buget pentru anul 2023, proiect care se află în dezbatere publică până în data de 25 ianuarie. Este un buget construit pe dezvoltarea orașului, zona de investiții fiind prioritară în cadrul capitolului de cheltuieli. În acest an Brașovul intră în cea mai rapidă etapă de dezvoltare a orașului din ultimii 30 de ani, mai ales prin prisma fondurilor nerambursabile atrase.
Dacă în 2020 municipalitatea depunea 18 proiecte pentru obținerea de finanțare nerambursabilă, în 2022 s-a reușit depunerea a 59 de proiecte, de 3 ori mai multe, iar pentru o mare parte sunt deja semnate contractele de finanțare. În sume atrase sau pentru care s-au depus proiecte, creșterea este cu 270% din valoarea acestora în 2022, față de 2020 (de la 800 de milioane lei, la peste 2,2 miliarde lei).
Este al treilea an consecutiv în care municipiul reușește să depășească bariera de 1 miliard de lei la capitolul de venituri, anul acesta având o creștere de peste 80 de milioane de lei față de anul trecut. La partea de cheltuieli bugetul se apropie de 1,5 miliarde de lei.
În ceea ce privește investițiile, mare parte din bugetul acestui capitol provine din fondurile europene nerambursabile atrase anul acesta, veniturile din aceste fonduri depășind veniturile din taxele și impozitele brașovenilor cu peste 20%.
„Este un buget echilibrat, este un buget bun pentru Brașov, un buget care ajunge aproape la un miliard și jumătate (de lei, n.n.) pe zona de cheltuieli, o zonă în care se regăsesc atât partea de funcționare, cât și, foarte important, proiectele de dezvoltare. Avem vești bune mai ales din zona de fonduri europene, unde în doi ani de zile am triplat numărul de proiecte depuse și totodată am triplat și finanțările pe care le solicităm prin aceste proiecte. Multe dintre ele sunt deja aprobate și intră în derulare în acest an. Este un an al marilor proiecte și al finanțărilor nerambursabile, un an care va fi foarte, foarte activ. Avem deja proiecte mari și certitudini, cum ar fi proiectul Spitalului de Pneumoftiziologie și Infecțioase, primul spital nou pe care îl construim la Brașov în ultimii aproape 50 de ani. Pe lângă acestea, avem investiții importante la fiecare capitol – fie că vorbim despre mobilitate, achiziție de mijloace de transport în comun electrice. Avem pe site-ul buget2023.brașovcity.ro o defalcare pe fiecare capitol. Îi invit pe brașoveni să ne trimită sugestii la adresa de e-mail infopublice@brașovcity.ro și să se înscrie la dezbaterea publică de vineri, 20 ianuarie, de la ora 15.00. Formularul de înscriere este disponibil pe site“, a declarat primarul Allen Coliban.
Primarul a prezentat astăzi fiecare program de dezvoltare a orașului și proiectele propuse pentru a îndeplini aceste programe.
Pentru acest an, municipiul Brașov are în deja în derulare proiecte cu finanțare europeană în valoare de 562 de milioane de lei, cărora li se vor adăuga proiectele aprobate pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 860,69 milioane de lei. Alte 270 de milioane de lei reprezintă proiectele depuse prin PNRR, aflate în faza de evaluare.
Pe lângă aceste proiecte, municipalitatea vrea să atragă fonduri nerambursabile pentru o serie de investiții, cum ar fi:
Spitalul Regional de Urgență Brașov;
Închiderea definitivă a depozitului de deșeuri nepericuloase Timiș Triaj și înființarea unei noi zone de agrement;
Amenajarea Parcului Cetățuia;
Amenajarea unui parc în zona Florilor/Astra/Scriitorilor;
Amenajarea unui parc nou în zona Tractorul;
Amenajarea unui parc nou în zona Bartolomeu;
Calea Verde a Municipiului Brașov – Conectarea ariilor majore de teren prin soluții de transport ecologic;
Reconversia zonei industriale Rulmentul în zonă de agrement
Park & Ride: Terminal multimodal zona Noua;
Achiziția de autobuze electrice;
Un al doilea garaj pentru RATBV, pentru mentenanța flotei de transport public;
Extinderea sistemului inteligent de transport public (ITS);
Reconversia clădirilor fostelor centrale termice în centre de zi pentru vârstnici, comunitare, medicale, sociale, cultural-artistice sau educaționale;
Restaurarea, amenajarea și punerea în valoare a Zonei Modarom-Star;
Restaurarea, amenajarea și punerea în valoare a Pieței Sfatului;
Consolidarea, protecția și conservarea clădirilor din zona istorică;
Reconversia carierei Răcădău-Dealul Melcilor;
Reabilitarea /extinderea rețelei de alimentare a troleibuzelor.
Și în acest an, alocările bugetare vizează secțiunea de dezvoltare a orașului, investițiile și atragerea de fonduri europene sau naționale nerambursabile. Axele de dezvoltare ale orașului propuse și în acest an de primar sunt următoarele: Brașovul educat; Brașovul sănătos și cu grijă pentru toți; Brașovul pietonilor, bicicliștilor și al traficului relaxat; Brașovul verde și curat; Brașovul dezvoltat armonios; Brașovul cultural; Brașovul prosper; Brașovul sportiv; Brașovul administrat corect.
Proiectul de buget a fost pus în dezbatere publică. Până în 25 ianuarie, brașovenii își pot exprima punctul de vedere cu privire la propunerea executivului, pe infopublice@brasovcity.ro. De asemenea, până în data de 20 ianuarie, ora 12.00, se pot înscrie la dezbaterea care va avea loc în data de 20 ianuarie, ora 15.00.
Despre Brașov
Municipiul Braşov sau Kronstadt adică "Orașul Coroanei" (reşedinţa judeţului Brașov) este situat la 25gr30' longitudine estică şi 45gr45' longitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m. Braşovul este situat în inima României, în curbura arcului Carpatic și beneficiază din plin de influenţa istoriei.
Așezat la poalele muntelui Tâmpa cu o altitudine de 967 m și totodată la graniţa de nord a Carpaţilor Orientali, este destinaţia turistică favorită în România.
La doar 13 km de Brașov, sus în munţii Postăvarul, se găseşte cea mai frumoasă staţiune de iarnă, Poiana Braşov. Aici, sporturile de iarnă, în principal schiul şi snowboardul, aduc în sezonul de iarnă mii de turişti din toată Europa. Plimbările cu sania trasă de cai, cu ski-jetul sau patinajul, sunt doar câteva dintre activităţile disponibile în Poiana Braşov.
Climă și relief
Clima este temperat continentală, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental.
Aflat in curbura arcului Carpatic în vecinătatea Brașovului veți găsi variate forme de relief. Astfel, la vest de Brașov se găsesc Carpaţii Meridionali cu cele mai importante masive: Făgăraş cu vârful Moldoveanul 2543 m, Piatra Craiului cu vârful La Om 2239 m, la sud de Brașov, muntele Postăvarul cu vârful Cristianul Mare 1802 m, masivul Bucegi cu vârful Omu 2 07 m, la sud-est de Brașov, muntele Piatra Mare cu vârful Piatra Mare 1844 m, la est de Brașov masivul Ciucaş cu vârful Ciucaş 1956 m, şi o parte a munţilor Întorsura Buzăului. Relieful împrejurimilor Brașovului conţine şi o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu aspect de şes – Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului.
Natura înconjurătoare
În apropierea Brașovului veți găsi 2 parcuri naţionale (Piatra Craiului şi Bucegi) precum și alte 30 de arii protejate printre care și muntele Tâmpa. Suprafeţele protejate au 27313,7 ha, reprezentând circa 7 la sută din suprafaţa judeţului Brașov.
Apele de munte şi de şes sunt populate cu specii diferite de peşti (păstrăv, lipan, mreană).
Pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun şi încălţat, barza albă şi neagră, potârnichea, cocoşul de munte, acvila) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul).
Știri
