Depunerea cererii pentru emiterea actului de identitate, se poate face în baza unei programări online SAUa unui bon de ordine emis zilnic de ordonatorul amplasat în incinta serviciului, începând cu ora 8:15.
Liviu Cornel Babeş a fost electrician, talentat artist plastic amator braşovean, devenit erou în 2 martie 1989 când s-a autoincendiat pe Pârtia Bradu din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul totalitar din România. Prin gestul său extrem a vrut să atragă atenţia lumii întregi asupra dictaturii comuniste din ţara sa.
În 1996 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov ca recunoaştere a sacrificiului făcut pentru cauza libertăţii în condiţii opresive.
În 1997, Liviu Cornel Babeş a fost declarat erou-martir prin lege; în memoria sa a fost dezvelită o placă din bronz pe soclu în curtea Bisericii din Poiana Braşov.
Hans Eckart Schlandt, muzician şi profesor sas – este printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi organişti din România, din 1965 coordonatorul concertelor de orgă ale Bisericii Negre din Braşov.
Primele lecţii de pian le-a luat de la tatăl său, Walter Schlandt, pianist concertist, profesor de muzică şi dirijor de cor. A început să studieze orga, de la vârsta de 14 ani, cu profesorul Victor Bickerich, iar din 1957 la clasa de orgă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Din 1962 a fost profesor de muzică la Braşov iar în 1965 a obţinut postul de organist şi de dirijor al corului Bisericii Negre. În plin regim totalitar, când muzica religioasă nu era agreată, a reuşit să asigure continuitatea concertelor de muzică sacră în Biserica Neagră, fregventate de un numeros public dornic de a-şi regăsi libertatea spirituală.
Hans Eckart Schlandt a înfiinţat în 1993 Corul de Tineret „Bach”, pe care l-a condus până în 2004, când conducerea a fost prelută de fiul său, Steffen Markus Schlandt.
A susţinut numeroase concerte de orgă în ţară şi în străinătate, a avut o deosebită activitate didactică; concerte de orgă în interpretarea sa au fost înregistrate pe câteva albume muzicale.
Este laureatul unor importante premii: Premiul „Johann-Wenzel-Stamitz” (Mannheim, 2000), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali din România, Premiul „Apollonia Hirscher” (Braşov, 2002), Medalia „Honterus”. Din septembrie 2011 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov.
Gernot Nussbächer este un prestigios istoric, arhivar, scriitor de limba germană. A studiat istoria la Universitatea din Cluj. A lucrat la Arhivele Statului din Braşov, la Biblioteca Judeţeană şi la Arhivele Bisericii Negre. Gernot Nussbächer este considerat unul dintre cei mai competenţi specialişti în domeniul arhivisticii.
A publicat zeci de cărţi şi broşuri, sute de articole ştiinţifice, lucrări despre Braşov şi alte localităţi din Transilvania.
În 2009, istoricului Gernot Nussbächer i-a fost decernată Medalia „Honterus”.
Brassaï, (pseudonimul lui Gyula Halász jr., în traducere din maghiară braşovean) a fost un celebru artist fotograf, pictor, sculptor, cineast şi publicist francez de origine maghiară, născut la Braşov. A fost supranumit de prietenul său, scriitorul Henry Miller, „ochii Parisului”.
Brassai a ajuns prima oară la Paris pe când avea 3 ani iar tatăl său preda la Sorbona. După absolvirea Liceului Real din Braşov a studiat la Academia de Arte din Budapesta.
După Primul Război Mondial s-a înrolat în armata roşie maghiară iar din 1920 şi-a reluat studiile la Academia de Arte Frumoase din Berlin-Charlottenburg. În 1924 s-a stabilit definitiv la Paris. Poetul francez Jacques Prévert şi scriitorul american Henry Miller i-au devenit unii dintre cei mai apropiaţi prieteni. Din anul 1929 Gyula Halász a început să fotografieze Parisul în cele mai interesante ipostaze. Primul album, „Parisul, noaptea”, a însemnat primul mare succes. O parte dintre fotografii le-a consacrat celebrităţilor epocii (Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Jean Paul Sartre, Simone de Beauvoir…).
A scris 17 cărţi, numeroase articole şi un roman. Brassai a primit numeroase şi importante titluri şi premii internaţionale.
Personalitate multiculturală a sec. XX – Gyula Halász – Brassai a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov, acordat post – mortem
în 2009, pentru strălucita sa contribuţie la patrimoniul cultural al comunităţii braşovene şi internaţionale.
Hans Mattis-Teutsch, braşovean de origine maghiară şi germană a fost pictor, sculptor şi grafician. A studiat la Academia de Arte Decorative din Budapesta şi la Academia Regală din München. În lucrările sale se regăsesc influenţele stilurilor art nouveau, post-impresionism, expresionism abstract, figurativ stilizat şi constructivism. A fost profesor la Liceul Industrial din Braşov. În 1918 s-a alăturat grupării “Abstrakte Gruppe der Sturm” şi a expus la Berlin.
Lucrările sale au fost admirate şi bine primite de criticii de artă încă de la prima expoziţie personală, din 1920, de la Bucureşti. A fost reprezentant activ al avangardei în România, după care s-a orientat spre arta figurativă. Hans Mattis-Teutsch a publicat şi lucrarea „Ideologia artei – stabilitate şi acţiune în creaţia artistică” – expresie a fazei sale artistice realist- socialiste.
În 1944 – 1945 a fondat gruparea artiştilor plastici din Braşov, care a devenit filială a Uniunii Artistilor Plastici, pe care a prezidat-o în câteva rânduri.
Din anul 2006, Liceul de Arte Plastice din Braşov îi poartă numele.
Sextil Puşcariu a fost filolog şi unul dintre cei mai mari lingvişti ai României, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, conducător de instituţii culturale, publicist şi academician român.
Sextil Puşcariu a studiat la Braşov, la Gimnaziul Românesc (actualul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna”), în Germania, la Leipzig, în Franţa, la Paris, în Austria, la Viena. A obţinut titlul de doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig, docenţa pentru filologie românească la Universitatea din Viena. A fost profesor din anul 1906, titularul catedrei de limbă şi literatură română şi decanul Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi. Iniţiază şi conduce ziarul Glasul Bucovinei (1918), militează pentru unirea Bucovinei cu România. În 1919 refuză postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universităţii Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România.
A fost primul rector român al Universităţii din Cluj, a întemeiat Muzeul Limbii Române. A făcut parte din delegaţia României la Liga Naţiunilor de la Geneva, a fost reprezentantul României la Institutul Internaţional de Cooperaţie Intelectual de pe lângă Societatea Naţiunilor, membru în Comitetul Internaţional de Lingvistică, a condus Revista „Cultura” din Cluj, a fost director al Institutului român din Berlin, rector al Universităţii Transilvane din Sibiu. Sextil Puşcariu este autorul a peste 400 de lucrări de o mare valoare ştiinţifică, a iniţiat şi a coordonat Dicţionarul limbii române şi Atlasul lingvistic român. Printre lucrărişe sale se află şi „Braşovul de altădată”, o descriere extrem de documentată şi interesantă a oraşului.
În memoria sa, câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele. La Bran i-a fost dedicat un bust din bronz.
Ştefan Octavian Iosif a fost poet şi traducător, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români. A studiat la Braşov, Sibiu şi Paris. Primele volume de versuri îi sunt publicate la 26 de ani (Patriarhale, Romanţe din Heine). Continuă să publice poezii, traduceri din poeţi germani şi teatru. Împreună cu prietenul său, tânărul scriitor Dimitrie Anghel, publică sub pseudonimul A. Mirea lucrări originale şi traduceri din franceză.
În memoria sa, o stradă din centrul Braşovului îi poartă numele. Un bust care-l reprezintă pe poet este amplasat în Parcul Central al oraşului iar o placă memorială cu efigia poetului aminteşte de casa în care a locuit, pe Strada Prundului.
Gheorghe (George) Dima a fost o personalitate a muzicii româneşti, recunoscută şi în străinătate. Compozitor, dirijor, solist de operă, pianist şi profesor, Dima a studiat muzica la Braşov, Karlsruhe, Viena, Graz, Leipzig. A fost solist de operă la Klagenfurt şi Zürich, profesor de muzică şi dirijor de cor în Braşov şi Sibiu. A fost director al Şcolii de Gimnastică şi Cântări din Braşov şi primul director al Conservatorului din Cluj.
A cules şi a prelucrat folclor, a susţinut conferinţe, a concertat ca solist de operă şi pianist acompaniator. A scris articole şi cronici muzicale. A tradus în limbile română şi germană texte de lieduri, cantate, oratorii, librete de operă.
A primit premiul I al Asociaţiei Mozart Stiftung din Salzburg (1880).
Astăzi, Academia de Muzică din Cluj îi poartă numele. Filarmonica din Braşov s-a numit, din 1946 şi până la sfârşitul secolului trecut, ”Gheorghe Dima”. O stradă din oraşul său natal îi poartă numele.
Nicolae Teclu a fost un celebru chimist român, inventatorul arzătorului de laborator care-i poartă numele, Becul ”Teclu”. A studiat ingineria, arhitectura, chimia. A fost profesor de chimie generală şi chimie analitică la Viena şi a contribuit la dezvoltarea chimiei mondiale. A fost membru al Academiei Române.
A inventat aparate de laborator pentru detectarea metanului şi pentru prepararea ozonului. Nicolae Teclu este printre primii chimişti români recunoscuţi la nivel internaţional. În prezent, instituţii de învăţământ cu profil de chimie din România îi poartă numele. O stradă din Braşov se numeşte ”Nicolae Teclu”.
Ioan Meşotă a fost „unul dintre cei mai distinşi profesori din Braşov – după cum a fost descris într-o Enciclopedie Română. A studiat la Universităţile din Viena şi din Bonn, unde şi-a luat doctoratul în filozofie. Din 1861 a fost profesor la Gimnaziul Superior Românesc din Braşov. Autor de manuale şi promotor al culturii româneşti, Dr. Ioan Meşotă a fost director al Şcoalelor Centrale Române şi membru corespondent al Academiei Române.
În prezent, un colegiu naţional din Braşov îi poartă numele.
Mişu Popp a fost un celebru pictor român, reprezentant al academismului românesc. Fiu de zugrav de biserici, a fost un remarcabil porteritist şi pictor bisericesc. A studiat la Viena. În Braşov a pictat Biserica de pe Tocile; este autorul picturilor din Araci, Râşnov, Satulung. O vreme a pictat biserici în Ţara Românească alaturi de Constantin Lecca.
În 1865 revine la Braşov. Printre cele mai cunoscute lucrări ale artistului sunt portetele personalităţilor istorice, politice, culurale: Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Andrei Mureşianu.
(n. 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 1893, Sibiu)
George Bariţ
Personalitate a Brașovului
George Bariţ, scris şi Gheorghe Bariţiu, eminent istoric şi publicist – este întemeietorul presei româneşti din Transilvania. Absolvent al Facultăţii de Teologie, renunţă la preoţie în favoarea carierei didactice. Prima catedră a avut-o la Braşov; i se datorează înfiinţarea învăţământului comercial românesc la Braşov, a Şcolii Naţionale Comerciale.
Este întemeietorul primului ziar românesc din Transilvania, ”Gazeta de Transilvania”. Primul număr a apărut în 12 martie 1838.
De George Bariţ, important revoluţionar paşoptist se leagă şi înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). A fost membru fondator al Societăţii Literare Române, precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit preşedinte al Academiei Române. A scris dicţionare, istorie şi teatru.
Câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele iar la Braşov, Biblioteca Judeţeană şi o stradă din Centrul Istoric
Constantin Lecca a fost nu doar un remarcabil portretist, autor al unor compozitii istorice şi picturi bisericeşti ci şi un militant pentru Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor şi Independenţa României. A studiat la Budapesta.
Pictura sa aminteşte de academism dar şi de Biedermeier, şi romantism. A fost primul profesor al pictorului Theodor Aman.
A înfiinţat prima tipografie din Craiova şi prima revistă culturală din Oltenia.
Nu se ştie anul în care Coresi s-a născut la Târgovişte… Autorul primelor cărţi în limba româna s-a stabilit în Şcheii Braşovului după jumătatea secolului XVI şi a excelat ca diacon, traducător şi meşter tipograf. Tiparniţa lui Coresi funcţionează şi astăzi în sala care-i poartă numele, din Muzeul Primei Şcoli Româneşti.
Cu ea a tipărit zeci de cărţi, în sute de exemplare, esenţiale pentru formarea limbii române literare. Câteva dintre ele sunt expuse în Muzeul din Şchei. În predosloviile pe care le-a scris, Coresi a militat pentru introducerii limbii române în biserică.
În Braşov, îi poartă numele o stradă din Centrul Istoric, dar şi noul cartier care se va construi pe locul fostei uzine de tractoare.
In imagine: Statuia lui Coresi din curtea Bisericii Sf. Nicolae
Johannes Honterus, născut Austen a fost cel mai de seamă umanist sas, reformator religios al saşilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Braşov, actualul Liceu „Johannes Honterus”. A studiat la Viena, a predat la Cracovia (Polonia), a scris cărţi, a deprins arta tiparului la Basel, unde şi tipăreşte în 1532 harta Ţării Bârsei.
Din 1533 se întoarce la Braşov unde înfiinţează una dintre primele tipografii din Transilvania şi publică mai multe lucrări. Se ocupă de educaţia tinerilor, întemeiază şcoală, bibliotecă, dezvoltă activităţi culturale. A fost ales prim preot evanghelic al Bisericii Negre. Personalitate marcantă a epocii sale, s-a bucurat încă din timpul vieţii de un renume internaţional. Astăzi îi poartă numele comunitatea evanghelică a Bisericii Negre (Honterusgemeinde), curtea în care se află celebrul monument, statuia sa, creată în secolul XIX de sculptor german Haro Magnussen şi liceul.
Horia Andreescu este un prestigios dirijor român. A studiat la Conservatorul din Bucureşti, Academia de Muzică din Viena, la Trier şi München (cu dirijorul Sergiu Celibidache). A fost dirijor la Orchestra Filarmonicii din Ploieşti, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”, a fost mulţi ani director al formaţiilor muzicale Radio, dirijor rezident la Orchestra Naţională Radio, profesor asociat al Universităţii Nationale de Muzică Bucureşti, a dirijat mari orchestre din lume. Este fondatorul Orchestrei de Cameră „Virtuozii” din Bucureşti.
Horia Andreescu a primit importante premii şi titluri: premiul Criticii la Bienala Muzicii Contemporane la Berlin, în 1997 Uniunea Criticilor Muzicali îl numeşte „Dirijorul anului”, a primit Premiul Comitetului Naţional UNESCO Pentru Dezvoltare Culturală (2002), Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2006).
Ion Ţiriac este un fost jucător profesionist de tenis român, fost hocheist, iar în prezent un influent om de afaceri în Germania şi România.
A fost membru al echipei de hochei pe gheaţă a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck şi la Campionatele Mondiale.
În 1970, a câştigat împreună cu Ilie Năstase Turneul de Tenis de la Roland Garros. Alături de Ilie Nastase, Guillermo Villas şi Adriano Panatta a câştigat şi alte numeroase turnee internaţionale de tenis, inclusiv Campionatului Mondial de Tenis, Sao Paolo (1974). Ţiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 şi 1978. 9 ani a fost managerul lui Boris Becker, tenisman de clasă mondială. Între anii 1998 – 2004, a fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român.
(n. 24 februarie 1938, Braşov, d. 2020, București)
Alexandru Surdu
Personalitate a Brașovului
Alexandru Surdu a fost un filosof român, profesor de filosofie şi membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
Alexandru Surdu a fost elev al Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958-1963). Lucrarea de licenţă, notată cu zece a fost hotărâtoare pentru repartiţia la Institutul de Filosofie al Academiei Române. Din 1964 a fost cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române.
A colaborat cu celebri filosofi români şi străini, a publicat sute de lucrări, a participat la cele mai importante reuniuni de specialitate, este laureatul a prestigioase premii, începând cu 1975 când primeşte un premiu al Academiei.
După 1990 Alexandru Surdu a ocupat postul de redactor şef al „Revistei de filosofie” şi „Revue roumaine de philosophie”, din 1992 devine preşedinte al Despărţământului Central-Braşov al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Astra şi director al revistei „Astra” din Braşov, este primit ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov.
În 1996 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică, istorie literară şi eseu „Octav Şuluţiu”. În anul 2004 a fost distins cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de cavaler. În 2009 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov pentru contribuţia sa la istoria logicii, logica tradiţională şi simbolică, fundamentele ştiinţelor, filosofia artei şi istoria filosofiei.
Andrei Mureşianu a fost poet şi revoluţionar paşoptist din Transilvania. A studiat filozofia şi teologia la Blaj. Din 1838 vine la Braşov unde lucrează ca profesor şi redactor la Revista “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, colaborând cu eminenţi cărturari, printre care vărul său, Iacob Mureşianu şi prietenul său, George Bariţ.
În luna mai 1848 scrie poezia “Un răsunet”, pentru care alege o melodie cunoscută în toate provinciile româneşti, “Din sânul maicii mele” compoziţie atribuită lui George Ucenescu.
Aşa s-a născut “Deşteaptă-te Române”, imnul Revoluţiei de la 1848, ”Marseilleza românilor” – cum numea Bălcescu acest cântec, devenit în 1989 Imnul României.
Andrei Mureşianu, numit de poetul naţional Mihai Eminescu “Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet !” – este acum patron spiritual al mai multor licee şi şcoli din România.
În memoria sa, la Braşov există o statuie lângă Teatrul Dramatic
CONSILIUL LOCAL
Consiliul local are initiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competenta altor autorități publice, locale sau centrale. În cadrul acestei secțiuni, punem la dispoziția dumneavoastra informațiile și documente publice care sunt în competența Consiliului Local al Municipiului Brașov
Sute de brașoveni și turiști au fost prezenți la acest moment important pentru comunitatea noastră. Până pe 17 septembrie, vizitatorii vor avea acces gratuit în cetate. După această dată încep lucrările la acoperiș și fațade
Astăzi, 8 septembrie, primarul Allen Coliban a redeschis porțile Cetățuii Brașovului pentru ca brașovenii și turiștii să se poată bucura, până în 17 septembrie, de acest monument important pentru istoria și identitatea comunității noastre.
Momentul a fost marcat printr-o paradă deschisă de Cimpoierii din Transilvania, Paladinii Terra Medies și Cavalerii Cetăților Bârsei&Terra Ultrasilvana, care a plecat din Piața Sfatului, iar de la primărie, s-au alăturat paradei oficialitățile și bicicliștii.
Cetățuia a fost ,,recucerită” de cavalerii medievali, după care cei prezenți au putut să pășească în interiorul acestui monument istoric, recâștigat de primărie după 7 ani de procese.
,,Iată că am ajuns cu așteptările la un sfârșit, iar brașovenii recâștigă astăzi cetatea. Înseamnă în primul rând o victorie a comunității și vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în a transmite un mesaj că cetatea ar trebui să revină în patrimoniul orașului. Cu siguranță va fi un spațiu public, va fi un spațiu accesibil atât brașovenilor, cât și turiștilor, un spațiu în care să poată să petreacă timp de calitate, de recreere. Chiar dacă vor exista și spații cu destinație de alimentație publică, obiectivul nostru este să avem o latură culturală, în primul rând, și după aceea una comercială. Cu siguranță nu vom face lucruri care să întineze specificul medieval al acestui monument”, a declarat primarul Allen Coliban, la redeschiderea cetății.
Momentul deschiderii cetății a fost urmat de concert de muzică veche a grupului Trei Parale, spectacol medieval cu foc al Paladinilor de Terra Medies și se va încheia cu un show de lasere și un concert multimedia contemporan – Silent Shadows.
Evenimentele dedicate Cetățuii Brașovului, reunite sub titlul „Cetățuia între lumi“, sunt organizate în parteneriat cu Centrul Cultural Apollonia și vor continua și mâine cu concerte, spectacole de teatru, dans, lumini și lasere prezentare de arme și demonstrații de lupte medievale.
,,Un program plin de evenimente culturale și nu numai. În weekendul acesta și în weekendul următor toată lumea este binevenită în Cetate. Va fi deschisă pentru 10 zile, până la finalul săptămânii viitoare. Este începutul unui program de activități pe care îl dorim foarte bogat. Centrul Cultural Apollonia ne ajută în organizarea acestor evenimente și deja avem o expoziție de artă într-una dintre aripile cetății, avem evenimente în zona exterioară a zidurilor, după un concept care reunește trecutul, prezentul și viitorul, în același areal. Vă mulțumesc că sunteți prezenți aici și sper să ne bucurăm cu toții de ceea ce are cetatea noastră de oferit și de această redeschidere, această nouă viață a cetății”, a mai spus primarul Allen Coliban.
După aceste 2 zile de evenimente, Cetățuia va mai rămâne deschisă , gratuit, timp de încă o săptămână, până pe 17 septembrie.
,,Cetățuia între lumi” este un eveniment care face parte din Forumul Orașelor Verzi (FOV) 2023, care se desfășoară la Brașov, între 4-10 septembrie și este cel mai mare eveniment din România dedicat sustenabilității de mediu. Programul complet al evenimentelor poate fi consultat pe site-ul www.fovbv.ro.
Vă reamintim că acest monument istoric s-a reîntors în proprietate publică a municipiului Brașov în urma unui proces care a durat 7 ani, deschis de Primăria Brașov, pentru trecerea Cetății Brașovului de pe Dealul Straja, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietatea publică a statului român, proces care a fost câștigat de municipalitate la sfârșitul anului trecut.
În luna mai din acest an, Guvernul a aprobat hotărârea prin care monumentul este transmis din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Finanțelor în cea a domeniului public al municipiului.
Într-o primă etapă s-au efectuat lucrări de igienizare în exteriorul și interiorul cetății și urmează cele de punere în siguranță. Lucrările se referă, în principal, la acoperiș și tencuieli.
După finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, Cetățuia va fi deschisă publicului larg pentru a vizita zona în interiorul cetății (zona perimetrală).
,,De asemenea, este un început de drum în tot ceea ce înseamnă procesul de reabilitare și punere în siguranță. Avem două demersuri în paralel, un demers pe termen scurt, care să stopeze degradarea, în principal a zidului exterior, și un demers pe termen lung, de a o renova și a o reda în toată frumusețea ei, ca monument istoric de clasă A”, a explicat primarul Allen Coliban.
Deschiderea tuturor spațiilor se va face după finalizarea proiectului de restaurare, un proiect mult mai amplu, care include o serie de studii, inclusiv cel privind rezistența la cutremur (există un studiu de acum 3 ani, care va trebui actualizat), dar și o analiză a destinației spațiilor existente.
* Scurt istoric al procesului pentru recuperarea Cetățuii
Primăria Brașov a demarat în 2015 un proces prin care solicita instanței de judecată să constate că acest monument istoric trebuie să fie în domeniul public, fiind bun de interes public, și să îl treacă, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietate publică – fie a municipiului, fie a statului. Procesul s-a întins pe o perioadă de 7 ani și trei instanțe de judecată: Tribunal, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest proces, municipiul Brașov s-a judecat atât cu proprietarul – Aro Palace SA și acționarii acestei societăți comerciale, SIF Transilvania și SIF Muntenia – cât și cu mai multe ministere care au avut un rol în trecerea acestui monument istoric în patrimoniul unei societăți comerciale, privatizate în anii ’90: Ministerul Economiei, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne. Pe perioada procesului, municipiul Brașov a solicitat ca și statul să se alăture demersului său, având în vedere că acest monument a fost proprietatea statului român înainte de a trece în patrimoniul unei societăți comerciale și de a deveni restaurant. În urma recursurilor depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă s-a pronunțat pe 8 noiembrie 2022, confirmând înscrierea în proprietatea publică a Cetățuii.
În dosarul nr. 1886/62/2015, municipiul Brașov a fost inițiator, s-a ocupat de cercetarea documentelor arhivistice și de toate demersurile juridice. Mai mult, a invitat statul român să se alăture efortului procesual, pentru a readuce comunității brașovene un simbol istoric local.
În luna mai a acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care monumentul este transmis din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Finanțelor în cea a domeniului public al municipiului.
Scurt istoric al Cetății Brașovului de pe Dealul Straja
La începutul secolului XV, pe dealul Schlossberg (Straja), cel pe care azi se află cetatea, departe de zidurile cetății, se găsea un turn de veghe care a fost completat în anul 1524, când a fost clădit din piatră și cărămidă turnul în formă de potcoavă, care-i constituie și azi nucleul.
Poziția sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar și a incintei cetății. Avea scopul de supraveghere a drumului comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe Poarta Vămii.
Datorită rigurozității administratorilor de atunci ai orașului, un document al vremii ne spune că, pentru ridicarea turnului, au fost alocați 650 de florini. În timp, extinderea construcției i-a făcut pe localnici să-i spună Cetățuia.
În anul 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand și János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată și distrusă de armata lui Petru Rareș (n. 1483 – d. 1546, domn al Moldovei).
Nucleul fortificației de azi a fost ridicat din piatră prin anul 1550, de trupele habsburgice.
În 1551, regele Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, și-a extins influența și asupra Transilvaniei, fapt materializat prin instaurarea unui regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo.
Contele de Arco, subaltern al lui Castaldo, a ordonat extinderea fortăreței brașovene între 1552-1554.
În 1611 este amenajat un șanț cu apă și un val de pământ pentru apărarea ansamblului. Cu toate acestea, în 1618, un incendiu provoacă mari stricăciuni, iar construcția este refăcută aproape în întregime în 1625. Doi ani mai târziu, în 1627, începe săparea unei fântâni, iar lucrătorii au străpuns straturile de pământ și calcar până la adâncimea de 81 de metri. Dar acum Cetățuia avea apă.
În 1630, zidurile de apărare sunt completate cu patru bastioane și aceasta este configurația care s-a păstrat până azi.
Fortificația patrulateră cu bastioane italienești în colțuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
Prin secolul al XVII-lea cetățuia și-a pierdut din importanță și a fost folosită ca depozit, apoi a servit drept cazarma plăieșilor (grăniceri) – în acea vreme dealul s-a numit Dealul Plăieșilor.
În 1688, aici s-au refugiat din fața habsburgilor o parte dintre brașoveni.
În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, și mulți ani la rând au asuprit orașul. Au fost defrișate viile din jurul cetății, pentru a asigura observarea nemijlocită a pantelor dealului.
Cetatea s-a dovedit a fi un adăpost sigur mai ales pe timpul răscoalelor din perioada principelui Rakoczi (1676-1735).
În 1773, Iosif al II-lea (unul dintre fiii Mariei Tereza de Austria, pe care ea l-a asociat la putere în anul 1765) a ordonat refacerea cetății, iar după nouă ani a oferit-o orașului spre cumpărare. Orașul nu a cumpărat-o și o perioadă a funcționat ca închisoare pentru prizonierii turci și francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secție pentru cei cu simptomele bolii.
Cheltuielile mari de întreținere au determinat orașul să dăruiască cetatea Mariei Tereza (împărăteasă a Austriei între anii 1740 și 1780).
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Carolina Augusta (n. 08.02.1792 – d. 09.02.1873, soția lui Francisc I al Austriei), în 1848 a fost ocupată de oștile lui Josef Bem (n. 14.03.1795 – d. 10.12.1850, general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare în timpul Revoluției de la 1848), iar în 1894 de oștile țarului rus
În timpul revoluției din 1848 a adăpostit revoluționari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor rusești.
În secolul al XIX-lea cetatea și-a pierdut rolul militar – ultimele tunuri din dotare au fost transportate la Alba Iulia, în 1824.
Cu ocazia unor reparații mai ample în anul 1854 a fost amenajată cisterna în sistem venețian din curtea cetății – azi, turiștii cred că dacă aruncă o monedă în fântână și se gândesc la o dorință, aceasta se va îndeplini.
Din punctul de vedere al evidențelor de carte funciară, anterior zilei de 1 decembrie 1918, imobilele ce constituie Cetățuia Straja sau Cetățuia Brașov sunt identificate având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial.
Din anul 1927, în baza Decretului – Regal nr. 972, aceste imobile devine proprietar statul român.
În baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei a fost autorizat a ceda municipiului Brașov Cetățuia Straja și de a primi în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I” din Brașov, proprietatea municipiului Brașov (actuala unitate militara de pe str. M. Viteazu).
În urma procedurilor administrative, existente la momentul respectiv, la data de 05 aprilie 1938 s-a încheiat Contractul de schimb între municipiul Brașov și statul român prin Ministerul Apărării Naționale prin care „Statul Român dă Municipiului Brașov Cetățuia Straja, iar în schimb, Municipiul Brașov dă Statului Român prin Ministerul Apărării Naționale, cazarma „Regele Ferdinand I.
În baza Decretului – Lege nr. 87 publicat în Monitorul Oficial nr. 19/1938, Cetățuia trece în proprietatea Statului Roman, apoi a Ministerului Apărării Naționale, în folosința Ministerului Afacerilor Interne, pentru ca, în anul 1974, printr-un Ordin al Ministrului de Interne, să se înscrie un drept de administrare operativă în favoarea O.N.T. Carpați Brașov.
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, conducerea de partid și de stat din perioada respectiva a „infiltrat” în inima Cetății un restaurant.
În contextul liberalizării regimului juridic al proprietății, în România, este adoptată Legea 15/1990, iar în baza ei este emisă Hotărârea Guvernului 1041/1990 privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism.
După 8 ani, Cetățuia de pe Dealul Straja își redeschide porțile. Până pe 17 septembrie, brașovenii și turiștii vor putea intra în vechea cetate, în „Săptămâna Porților Deschise”. Vineri și sâmbătă, o mulțime de evenimente cavalerești vor anima Dealul Straja și Cetățuia
Așteptarea a luat sfârșit! Vineri, 8 septembrie, la ora 18:00, deschidem Cetățuia Brașovului pentru ,,Săptămâna Porților Deschise”. După ani de zile în care a fost închisă, după ani de procese pentru recuperarea ei în patrimoniul municipalității, a venit momentul să ne bucurăm din nou de unul dintre cele mai importante simboluri ale Brașovului: Cetățuia de pe Dealul Straja. Și pentru a marca acest moment așteptat de toți brașovenii, împreună cu Centrul Cultural Apollonia, am pregătit un program demn de un astfel de eveniment.
„Cetățuia între lumi“* va repune Cetățuia pe harta culturală a orașului, oferind publicului spectacole cavalerești și medievale, teatru și dans, dar și show-uri contemporane, cu DJ, lumini și lasere.
„Dragi brașoveni! Așa cum v-am promis, vineri redeschidem Cetatea Brașovului, după ani și ani de zile. Vineri începe programul de activități care peste weekend, sub coordonarea Centrului Cultural Apollonia, vă va oferi o suită de evenimente vizuale, muzicale, evenimente dedicate celor mici. Vom avea concerte, vom avea show de laser, vom avea expoziție de arme, vom avea spectacole pentru tineri. Toate acestea într-un concept care reunește trecutul, prezentul și viitorul. Vă aștept vineri, începând cu ora 18.00, la redeschiderea cetății. O veți putea vizita, vă veți putea bucura de cultură în perimetrul zidurilor cetății și în afara acestora. Vă aștept cu drag pe toți!“, a lansat invitația primarul Allen Coliban.
Programul complet ale evenimentului, inclus în agenda Forumului Orașelor Verzi, care se desfășoară în această săptămână la Brașov, este următorul:
Vineri, 8 septembrie
Piața Sfatului, ora 17.00: Ecou medieval: Paradă. Cimpoierii din Transilvania și Paladinii de Terra Medies & Terra Ultrasilvana, acompaniați de bicicliști și public, vor parcurge drumul către Cetățuie.
Cetățuia de pe Dealul Straja
Ora 18.00 – Paladinii de Terra Medies & Terra Ultrasilvana: Recucerirea Cetății
Ora 18:30 – Repunem Cetățuia Brașov pe Harta Culturală! Deschiderea porților
Ora 19.30 – Trei parale-Concert inspirat din istoria muzicală românească
Ora 21:00 – Paladinii de Terra Medies -Spectacol medieval cu foc
Ora 21.45 – Silent shadows – Show de lasere și concert multimedia contemporan
Sâmbătă, 9 septembrie
În exteriorul zidurilor cetății:
Ora 11.00 – Crina și păpușile vorbitoare – Spectacol interactiv de teatru și ventrilocie, pentru întreaga familie;
Ora 12.00 – Trupa de dans „One dream“ și solista Bianca Tacea (CCS Brașov);
Ora 12.30 – Paladinii de Terra Medies – prezentare de arme și demonstrație de lupte medievale;
Ora 16.30 – „Stronghold’s Rock“ –4 Tune Quartet – Muzică rock pusă în valoare prin instrumentalul clasic
Ora 17.30 – „ Ana și Dragonul“ – Lumea basmului surprinsă printr-un teatru fantastic, pentru toate vârstele;
Ora 18.30 – Cimpoierii din Transilvania – moment muzical în jurul Cetățuii;
Ora 19.00 – „Incursiuni în Orient” – Trupa medievală Anton Pann, concert de inspirație orientală;
Ora 20.00 – „Electromedieval” – DJ Dan Handrabur – spectacol dinamic de muzică și lumini.
În interiorul zidurilor cetății:
Ora 14.00 – „Români la porțile lumii“ – Teatrul Masca , partea I;
Ora 15.00 Metamorfoze baroc – Duo Kitharsis– recital compoziții celebre din patrimoniul cultural francez, spaniol și italian;
Ora 15.40 – Ora 14.00 – „Români la porțile lumii“ – Teatrul Masca, partea II.
După aceste 2 zile de evenimente, Cetățuia va mai rămâne deschisă , gratuit, timp de încă o săptămână, până pe 17 septembrie.
Vor urma apoi lucrări complexe de consolidare, conform evaluărilor începute deja.
Reamintim că Primăria a reintrat în posesia Cetățuii de pe Dealul Straja la mijlocul lunii iulie a acestui an, în urma unui proces foarte lung, care a durat 7 ani, deschis de Primăria Brașov și care a fost câștigat de municipalitate la sfârșitul anului trecut.
Municipalitatea a desfășurat o serie de lucrări de igienizare și urmează cele de punere în siguranță. Lucrările se referă, în principal, la acoperiș și tencuieli.
După finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, Cetățuia va fi deschisă publicului larg pentru a vizita zona în interiorul cetății (zona perimetrală).
Deschiderea tuturor spațiilor se va face după finalizarea proiectului de restaurare, un proiect mult mai amplu, care include o serie de studii, inclusiv cel privind rezistența la cutremur (există un studiu de acum 3 ani, care va trebui actualizat), dar și o analiză a destinației spațiilor existente.
* „Cetățuia între lumi“ este un eveniment care face parte din Forumul Orașelor Verzi (FOV) 2023, care se desfășoară la Brașov, între 4-10 septembrie și este cel mai mare eveniment din România dedicat sustenabilității de mediu, câștigător al Galei Premiilor pentru un Mediu Curat (2021) și apreciat cu trofeul Silver pentru campanii de mediu la Romanian PR Award (2022).
Programul complet al evenimentelor poate fi consultat pe site-ul www.fovbv.ro.
Scurt istoric al Cetății Brașovului de pe Dealul Straja
La începutul secolului XV, pe dealul Schlossberg (Straja), cel pe care azi se află cetatea, departe de zidurile cetății, se găsea un turn de veghe care a fost completat în anul 1524, când a fost clădit din piatră și cărămidă turnul în formă de potcoavă, care-i constituie și azi nucleul.
Poziția sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar și a incintei cetății. Avea scopul de supraveghere a drumului comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe Poarta Vămii.
Datorită rigurozității administratorilor de atunci ai orașului, un document al vremii ne spune că, pentru ridicarea turnului, au fost alocați 650 de florini. În timp, extinderea construcției i-a făcut pe localnici să-i spună Cetățuia.
În anul 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand și János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată și distrusă de armata lui Petru Rareș (n. 1483 – d. 1546, domn al Moldovei).
Nucleul fortificației de azi a fost ridicat din piatră prin anul 1550, de trupele habsburgice.
În 1551, regele Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, și-a extins influența și asupra Transilvaniei, fapt materializat prin instaurarea unui regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo.
Contele de Arco, subaltern al lui Castaldo, a ordonat extinderea fortăreței brașovene între 1552-1554.
În 1611 este amenajat un șanț cu apă și un val de pământ pentru apărarea ansamblului. Cu toate acestea, în 1618, un incendiu provoacă mari stricăciuni, iar construcția este refăcută aproape în întregime în 1625. Doi ani mai târziu, în 1627, începe săparea unei fântâni, iar lucrătorii au străpuns straturile de pământ și calcar până la adâncimea de 81 de metri. Dar acum Cetățuia avea apă.
În 1630, zidurile de apărare sunt completate cu patru bastioane și aceasta este configurația care s-a păstrat până azi.
Fortificația patrulateră cu bastioane italienești în colțuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
Prin secolul al XVII-lea cetățuia și-a pierdut din importanță și a fost folosită ca depozit, apoi a servit drept cazarma plăieșilor (grăniceri) – în acea vreme dealul s-a numit Dealul Plăieșilor.
În 1688, aici s-au refugiat din fața habsburgilor o parte dintre brașoveni.
În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, și mulți ani la rând au asuprit orașul. Au fost defrișate viile din jurul cetății, pentru a asigura observarea nemijlocită a pantelor dealului.
Cetatea s-a dovedit a fi un adăpost sigur mai ales pe timpul răscoalelor din perioada principelui Rakoczi (1676-1735).
În 1773, Iosif al II-lea (unul dintre fiii Mariei Tereza de Austria, pe care ea l-a asociat la putere în anul 1765) a ordonat refacerea cetății, iar după nouă ani a oferit-o orașului spre cumpărare. Orașul nu a cumpărat-o și o perioadă a funcționat ca închisoare pentru prizonierii turci și francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secție pentru cei cu simptomele bolii.
Cheltuielile mari de întreținere au determinat orașul să dăruiască cetatea Mariei Tereza (împărăteasă a Austriei între anii 1740 și 1780).
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Carolina Augusta (n. 08.02.1792 – d. 09.02.1873, soția lui Francisc I al Austriei), în 1848 a fost ocupată de oștile lui Josef Bem (n. 14.03.1795 – d. 10.12.1850, general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare în timpul Revoluției de la 1848), iar în 1894 de oștile țarului rus
În timpul revoluției din 1848 a adăpostit revoluționari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor rusești.
În secolul al XIX-lea cetatea și-a pierdut rolul militar – ultimele tunuri din dotare au fost transportate la Alba Iulia, în 1824.
Cu ocazia unor reparații mai ample în anul 1854 a fost amenajată cisterna în sistem venețian din curtea cetății – azi, turiștii cred că dacă aruncă o monedă în fântână și se gândesc la o dorință, aceasta se va îndeplini.
Din punctul de vedere al evidențelor de carte funciară, anterior zilei de 1 decembrie 1918, imobilele ce constituie Cetățuia Straja sau Cetățuia Brașov sunt identificate având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial.
Din anul 1927, în baza Decretului – Regal nr. 972, aceste imobile devine proprietar statul român.
În baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei a fost autorizat a ceda municipiului Brașov Cetățuia Straja și de a primi în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I” din Brașov, proprietatea municipiului Brașov (actuala unitate militara de pe str. M. Viteazu).
În urma procedurilor administrative, existente la momentul respectiv, la data de 05 aprilie 1938 s-a încheiat Contractul de schimb între municipiul Brașov și statul român prin Ministerul Apărării Naționale prin care „Statul Român dă Municipiului Brașov Cetățuia Straja, iar în schimb, Municipiul Brașov dă Statului Român prin Ministerul Apărării Naționale, cazarma „Regele Ferdinand I.
În baza Decretului – Lege nr. 87 publicat în Monitorul Oficial nr. 19/1938, Cetățuia trece în proprietatea Statului Roman, apoi a Ministerului Apărării Naționale, în folosința Ministerului Afacerilor Interne, pentru ca, în anul 1974, printr-un Ordin al Ministrului de Interne, să se înscrie un drept de administrare operativă în favoarea O.N.T. Carpați Brașov.
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, conducerea de partid și de stat din perioada respectiva a „infiltrat” în inima Cetății un restaurant.
În contextul liberalizării regimului juridic al proprietății, în România, este adoptată Legea 15/1990, iar în baza ei este emisă Hotărârea Guvernului 1041/1990 privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism.
„Am finalizat lucrările la creșa din Tractorul – Coresi. De luni începe înscrierea copiilor“
vineri, 18 aug. 2023
a anunțat primarul Allen Coliban. Este prima creșă construită în acest cartier în ultimii 50 de ani. Ea face parte din cel mai amplu program al unei autorități locale pentru construirea de infrastructură ante și preșcolară
În cursul zilei de astăzi, primarul Allen Coliban și viceprimarul Flavia Boghiu au prezentat cea de a zecea creșă din municipiul Brașov, construită în cartierul Coresi pe str. Camil Petrescu nr. 9B. Aceasta este prima din acest cartier construită după 1989 și face parte din programul municipalității de asigurare a facilităților de învățământ pentru cei mici, mai ales în noile cartiere. De luni, brașovenii care locuiesc în zona nouă a cartierului Tractorul pot depune dosarele de înscriere, la serviciul public ,,Creșa Brașov”, pe str. Apollo nr. 2.
,, Dragi brașoveni, am finalizat lucrările la creșa din zona nouă a cartierului Tractorul, în zona Coresi. Este o creșă cu o capacitate de 5 grupe, 64 de copii, parte a celui mai amplu program de dezvoltare de infrastructură educațională care se desfășoară în România: 5 creșe și 8 grădinițe care sunt acum proiecte în derulare, în municipiul Brașov. Este un proiect care a costat 8 milioane de lei. Lucrările au început anul trecut în luna mai și iată, astăzi, finalizăm aceste lucrări. De luni, 21 august, vor începe înscrierile pentru această creșă. Este o veste bună pentru toți brașovenii, dar mai ales pentru locuitorii cartierului Tractorul, un cartier în care în ultimii 50 de ani nu s-a construit o altă creșă”, a declarat primarul Allen Coliban.
Creșa are trei niveluri, demisol, parter și etaj, și se adresează în principal copiilor din zona nouă a cartierului Tractorul. Este una dintre cele două unități de învățământ destinate celor mici din acest cartier, realizate pe un teren donat de un dezvoltator imobiliar, cealaltă fiind grădinița de pe str. Ion Popasu.
Clădirea este amplasată pe un teren cu suprafața de 3.167 de metri pătrați, teren donat municipalității de dezvoltatorul cartierului Coresi, și are dotările necesare pentru a asigura servicii pentru 5 grupe de copii, cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani.
Descrierea funcțională a clădirii este următoarea:
La demisol sunt organizate spațiile utilitare pentru funcționarea creșei: bucătărie, depozite pentru alimente separate pe categorii, spălătorie, vestiare pentru personal, dotate cu dușuri și grup sanitar. Bucătăria are o zonă dedicată preparării/tăierii alimentelor, o zonă de bucătărie caldă, bucătărie rece, preparare finală și spălător vase.
La parter sunt sălile pentru cele 5 grupe, holul de acces – care va funcționa ca spațiu de filtrare a copiilor – cabinetul medical, izolatorul și camera de tratament. Copiii vor avea vestiare organizate pe grupe de vârstă, toate luminate și ventilate natural. Fiecare grupă de copii are propriul grup sanitar.
Tot la acest nivel este dispus un oficiu de preparare finală hrană, unde mâncarea este transportată cu liftul, aranjată în farfurii și distribuită la mese.
Pentru grupa mică, de bebeluși, sunt prevăzute un vestiar și o zonă de schimbat, dotată cu mese de înfășat.
La etaj sunt dispuse spațiile folosite de personalul creșei, educatoare, coordonator personal de specialitate, psiholog/logoped. De asemenea, este prevăzută o sală de întruniri pentru seminarii de pregătire a cadrelor didactice, aceasta putând fi folosită și pentru întâlnirile cu părinții.
Cabinetul psihologului este dotat cu un spațiu de terapie pentru copii.
Pentru a completa necesarul de energie, creșa este dotată cu panouri fotovoltaice.
Etapa de înscriere la Creșa nr. 10
De luni, 21 august, și până la sfârșitul acestei luni se desfășoară etapa de înscriere pentru copiii din acest cartier.
,,Încep înscrierile pentru locurile de la creșa nouă din Coresi. Începând de luni, 21 august, părinții pot depune dosarele pentru evaluare. Toată etapa de înscriere și procedura de contestații se va finaliza pe 22 septembrie, după care îi vom putea primi pe cei mici în noua creșă din cartierul Coresi”, a precizat viceprimarul Flavia Boghiu.
Depunerea dosarelor de înscriere se va face în perioada 21-31 august, în urma unei programări, la sediul ,,Creșa Brașov”, str. Apollo nr. 2, în intervalul orar 09:00-17:00 (luni-joi), respectiv 09:00 – 16:00 (vineri). Detalii puteți afla și pe site-ul serviciului, https://www.cresebrasov.ro.
Pe lângă criteriile generale de departajare stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educației*, se vor aplica o serie de criterii specifice astfel încât să se poată face o departajare clară și transparentă a fiecărui dosar depus.
Printre criteriile specifice** aprobate în acest an sunt: vârsta copilului – copii peste 2 ani primesc un punctaj mai mare, domiciliu – cei care locuiesc aproape de creșe primesc 5 puncte, la fel ca în cazul celor în care ambii părinți lucrează sau copiii aflați în situații vulnerabile.
În anul școlar 2023 -2024, în Brașov sunt funcționale 10 creșe, cu un număr total de 1.134 de locuri.
Primăria Brașov are în derulare, în diferite faze, alte proiecte pentru construirea de creșe: Tractorul – pe str. Ioan Socec (depoul de tramvaie); Bartolomeu – Avantgarden, pe str. Lebedei și în Stupini, pe str. Fundăturii.
*****
* Criteriile generale stabilite de Ministerul Educației, cuprinse în Metodologia – cadru de înscriere a copiilor antepreșcolari în unitățile de învățământ cu personalitate juridică (art. 23, Regulamentul de înscriere al copiilor în creșele aflate în structura Creșei Brașov):
a) copilul are vârsta de 2 ani împliniți până la sfârșitul anului calendaristic în curs;
b) domiciliul copilului/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal este situat în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea de înscriere;
c) ambii părinți ai copilului/părintele unic/reprezentantul legal ai/al copilului lucrează/părintele prezintă adeverință de reîntoarcere la serviciu, în termen de 30 de zile de la începutul anului școlar sau părintele copilului nu beneficiază de indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copilului; situațiile în care părintele/reprezentantul legal face dovada existenței unei activități de tip PFA/S.R.L. se asimilează cu cea a părinților/ reprezentanților legali care lucrează;
d) cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi;
e) existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte (familie monoparentală);
g) cel puțin unul dintre părinți/părintele unic/reprezentantul legal al copilului se încadrează în una dintre situațiile: (i) pensionat în conformitate cu prevederile legale; (ii) cu certificat de handicap; (iii) șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la agenția pentru ocuparea forței de muncă;
h) părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și/sau un alt copil înmatriculat în unitatea de învățământ respectivă în anul școlar pentru care se face înscrierea.
** Criteriile specifice de departajare, aprobate de Consiliul de Administrație al Creșei Brașov (art. 23, Regulamentul de înscriere al copiilor în creșele aflate în structura Creșei Brașov):
1).vârsta copilului (conform certificatului de naștere)
a). între 0 și 12 luni = 1 punct
b). între 12 și 18 luni = 2 puncte
c). între 18 și 24 luni = 3 puncte
d). între 24 și 30 luni = 4 puncte
e) între 30 și 36 luni = 5 puncte
2). domiciliul copilului/locul de muncă al unuia dintre părinți este situat în apropierea unității de învățământ unde părintele depune cererea de înscriere
a). până la 500 m = 5 puncte
b). între 500 m și 1 km = 4 puncte
c). între 1 km și 1,5 km = 3 puncte
d). între 1,5 km și 2 km = 2 puncte
e). între 2 km și 2,5 km =1 punct.
Măsurarea distanței se va realiza prin intermediul aplicației Google Maps pe cale pietonală.
a). pentru fiecare părinte/reprezentant legal care lucrează = 5 puncte
b). pentru fiecare părinte/reprezentant legal care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului = 3 puncte
c). pentru fiecare părinte/reprezentant legal care nu lucrează sau nu poate face dovada că lucrează = 1 punct
4). cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi = 4 puncte
5). existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr. 272/2004 = 5 puncte
6). familie monoparentală – existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte = 10 puncte 7).pentru fiecare părinte/reprezentant legal al copilului care se încadrează în una dintre situațiile:
• pensionat în conformitate cu prevederile legale = 2 puncte
• cu certificate de handicap = 2 puncte
• șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la Agenția de Ocupare a Forței de Muncă= 2 puncte.
8). părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și/sau un alt copil înmatriculat în unitatea de învățământ respectivă în anul școlar pentru care se face înscrierea, calculat astfel:
• 1 copil= 1 punct
• 2 copii = 2 puncte
• 3 copii și mai mulți de 3 copii = 3 puncte
9). categoriile vulnerabile, aflate în situații de risc – se atașează ancheta socială/planul de servicii întocmit de D.A.S. Brașov sau Direcția Generală pentru Protecția Copilului, hotărâri judecătorești sau acte medicale, după caz. Sunt categorii vulnerabile, aflate în situații de risc:
a). copilul cu dizabilități/ probleme de dezvoltare psiho-motorii= 5 puncte
b). copilul aflat în plasament în familie =5 puncte
c). copil adoptat/ aflat în procedura de adopție =5 puncte
d). copil provenit din zona conflictului armat din Ucraina= 2 puncte. Părinții ucraineni (cel puțin unul dintre ei) trebuie să facă dovada unui loc de muncă
10). părintele/reprezentantul legal are calitatea de angajat al Creșei Brașov = 3 puncte.
*** În cazul în care există situații de baraj și după aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare, se vor aplica următoarele criterii în ordinea de mai jos :
1). Copil cu dosar în așteptare în anul școlar 2022-2023 = 2 puncte
2). Copil cu frate/soră minor/ă care urmează o formă de învățământ (preșcolar, școlar – până la nivelul clasei a IV-a) în proximitatea creșei = 2 puncte. Dovadă pentru acest criteriu este adeverința de la unitatea de învățământ aflată în proximitatea creșei.
Primăria a lansat licitația pentru construirea Spitalului de pneumoftiziologie și boli infecțioase
vineri, 14 iul. 2023
Este primul spital public din regiune care va fi construit de la zero după ’89 și reprezintă cea mai mare investiție din județ finanțată prin PNRR, cu o valoare a finanțării nerambursabile de 100 de milioane de euro
Proiectul primăriei de a crește calitatea serviciilor oferite în sistemul public de sănătate din municipiul Brașov și în întreaga regiune a ajuns la o etapă importantă, cea de licitație a lucrărilor de proiectare și construire a Spitalului de pneumoftiziologie și boli infecțioase, care, alături de Spitalul regional, vor constitui ,,Orașul medical” (Medical city), care se va amenaja în zona CATTIA, a anunțat primarul Allen Coliban. Finanțarea pentru acest proiect, în valoare de aproape 100 de milioane de euro, este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind cea mai importantă investiție din județul nostru, cel puțin ca valoare.
,,Mă bucur să vă anunț că am lansat licitația pentru proiectare și execuție a Spitalului de Pneumo și Infecțioase, un spital care în 30 de luni de la contractare va fi realitate. Există un termen de 6 luni pentru finalizarea proiectării și 24 de luni pentru construcție. Este un proiect important pentru Brașov, cel mai mare proiect de investiții din județ finanțat din fonduri PNRR, aproximativ 100 de milioane de euro pentru acest obiectiv. Este primul spital public pe care îl construim după 1990 și reprezintă o nevoie acută a actului medical din Brașov, care a fost cu atât mai evidentă în pandemie, pentru că ambele infrastructuri, și cea de pneumo, și cea de infecțioase, au fost suprasolicitate. În prezent acestea funcționează în spații improprii – o fostă baie comunală, respectiv foste vile turistice. Este o infrastructură de care Brașovul are nevoie, într-o locație ușor accesibilă, în proximitatea centurii și lângă viitorul spital regional, astfel încât să avem un concept de medical city (oraș medical, n.n.) modern și funcțional în Brașov”, a declarat primarul Allen Coliban.
Proiectul urmează să fie dezvoltat în zona Bartolomeu (CATTIA), în vecinătatea centurii ocolitoare a municipiului și a străzii Institutului, lângă viitorul spital regional. Spitalul se va construi pe un teren cu o suprafață totală de 76.781 mp și va fi compus din patru corpuri, cu o suprafață totală desfășurată de 40.695,5 m.p.
Spitalul va avea un număr 279 de paturi, din care 242 în regim spitalizare continuă, 15 la terapie intensivă și 22 pentru structura de spitalizare de zi, putând fi suplimentate până la 324 în cazuri de necesitate.
Regimul maxim de înălțime va fi S+P+4E, în cazul corpului A, care adăpostește sectorul de spitalizare continuă pentru secțiile de boli infecțioase, recuperare respiratorie și îngrijiri paliative (etajele 1 și 2), respectiv pneumologie (etajele 3 și 4).
Corpul B are regim de înălțime S+P+2+etaj tehnic și cuprinde, la etajele superioare (1 și 2), secția de Boli infecțioase digestive, boli infecțioase copii și un etaj 3 parțial, cu spații tehnice.
Corpurile A și B cuprind, la nivelul parterului, zonele de spitalizare de zi, un centru de diagnostic și tratament, birouri administrative.
Corpurile C și D, cu regim de înălțime S+P+1+etaj tehnic parțial, adăpostesc compartimentul ATI și blocul operator la etajul 1, o terasă verde flancată de corpurile de spitalizare și un etaj tehnic parțial. La nivelul parterului se regăsesc zonele ambulatorii, publice și de învățământ.
Spitalul va fi împărțit pe următoarele specialități medicale: două secții de pneumologie pentru adulți; o secție pneumologie pentru copii; o secție clinică de boli infecțioase pentru adulți; o secție de boli infecțioase pentru copii; un compartiment HIV/SIDA adulți; un compartiment îngrijiri paliative; un compartiment de recuperare medicală respiratorie; un compartiment de cardiologie; un compartiment de chirurgie toracică; o secție de anestezie și terapie intensivă.
Proiectul include și amenajarea a 276 locuri (79 locuri de parcare la nivelul parcajului subteran si 197 locuri de parcare la sol) și a 12.313,5 m.p. de zone verzi.
În prezent, Spitalul de Boli Infecțioase Brașov funcționează într-o clădire construită în anul 1957, situată pe strada Mihai Viteazu nr. 9, ce nu mai răspunde cerințelor actuale de calitate. Clădirea ridică probleme în adoptarea de noi tehnologii necesare din punct de vedere al actului medical și al îngrijirii pacienților, din cauza limitărilor fizice ale clădirilor (spațiu insuficient pentru integrarea unor sisteme HVAC, echipamente medicale, etc) și nu permite integrarea optimă, din punct de vedere epidemiologic, a circuitelor intra-spitalicești. Totodată, numărul de paturi asigurat este subdimensionat față de nevoile actuale din teritoriu, spitalul deservind atât județul Brașov, cât și județele limitrofe.
Pavilioanele în care funcționează Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Brașov au fost construite între anii 1920 și 1923 și prezintă un grad avansat de uzură, nefiind în acord cu cerințele actuale de confort, până în prezent fiind efectuate doar reabilitări parțiale.
Detalii licitație pentru proiectare și execuție pentru realizarea obiectivul de investiții „Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase:
Valoare achiziție: 389.131.226,67 lei
– durata de realizare a documentației necesare și de execuție a lucrărilor: 30 luni, din care 6 luni pentru realizarea serviciilor de proiectare și maxim 24 de luni pentru execuție
– criterii de atribuire: cel mai bun raport calitate – preț
– Propunerea financiară – Pondere în cadrul procesului de evaluare – 40%,
– Componenta tehnică – Organizarea și metodologia: 24%;
– Componenta tehnică -Durata de realizare a activităților din cadrul contractului: 10%;
Termenul limită pentru depunerea ofertelor este de 18.08.2023, ora 15.00 Fondurile nerambursabile sunt asigurate prin Pilonul V: Sănătate și reziliență instituțională, Componenta 12: Sănătate, Investiția: I2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice, Investiția specifică: I2.1 – Infrastructură spitalicească publică nouă.
Municipalitatea a început lucrările de igienizare și urmează cele de punere în siguranță. În paralel se lucrează la expertiza tehnică pentru lucrările de consolidare. Primarul Allen Coliban le promite brașovenilor că va deschide porțile cetății la începutul lunii septembrie
Primăria a preluat Cetățuia Brașovului, după ce, la sfârșitul lunii mai, Guvernul a aprobat hotărârea prin care monumentul este transmis din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Finanțelor în cea a domeniului public al municipiului.
În prima etapă s-au executat lucrările de îndepărtare a vegetației crescute necontrolat în interiorul cetății și vor începe cele de punere în siguranță a zidurilor. În următoarele săptămâni se vor elabora studiul istoric și cel de parament (tencuieli), necesare pentru punerea în siguranță a monumentului istoric, apoi, în august, se va solicita avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice pentru executarea lucrărilor, având în vedere că este vorba despre un monument de categoria 1.
Din septembrie vom demara procedurile de punere în siguranță, lucrări care se referă, în principal, la acoperiș și tencuieli.
La începutul lunii septembrie, cu ocazia Forumului Orașelor Verzi, primăria vrea să deschidă porțile cetății pentru brașoveni și turiști, a anunțat primarul Allen Coliban.
„Am terminat zilele trecute procesul de predare primire cu Ministerul Finanțelor. Cetatea este acum în patrimoniul municipiului. Am început lucrările de pregătire astfel încât să eliminăm din vegetația spontană și, totodată, am actualizat expertiza pentru punerea în siguranță. Sunt două etape pe care le avem în vedere: punerea în siguranță, etapă care ar trebui să dureze câteva luni de zile, și, totodată, lucrările mai ample de consolidare. Pentru prima etapă de punere în siguranță avem expertiza actualizată, urmează să avem, luna aceasta, studiile, și, în luna august, să intrăm în avizarea Ministerului Culturii. Sunt pași obligatorii, pe care ne propunem să-i facem în cel mai scurt timp cu putință, iar în luna septembrie, cu ocazia Forumului Orașelor Verzi, vrem să avem o primă săptămână a porților deschise, astfel încât toți brașovenii și turiștii care vizitează Brașovul să se bucure de ceea ce are cetatea de oferit”, a declarat primarul Allen Coliban.
După finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, Cetățuia va fi deschisă publicului larg pentru a vizita zona in interiorul cetății (zona perimetrală).
Deschiderea tuturor spațiilor se va face după finalizarea proiectului de restaurare, un proiect mult mai amplu, care include o serie de studii, inclusiv cel privind rezistența la cutremur (există un studiu de acum 3 ani, care va trebui actualizat), dar și o analiză a destinației spațiilor existente.
,,Destinația fiecărui spațiu o vom decide tot după ce avem toate expertizele care vor analiza și partea aceasta, ce poate fi amenajat și în ce condiții. În primul rând, Cetățuia va fi un obiectiv turistic și un obiectiv care să ofere posibilitatea de recreere și totodată de organizare de evenimente pentru brașoveni”, a precizat primarul Allen Coliban.
Vă reamintim că acest monument istoric s-a reîntors în proprietate publică a municipiului Brașov în urma unui proces foarte lung, care a durat 7 ani, deschis de Primăria Brașov, pentru trecerea Cetății Brașovului de pe Dealul Straja, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietatea publică a statului român, proces care a fost câștigat de municipalitate la sfârșitul anului trecut.
Scurt istoric al procesului pentru recuperarea Cetățuii
Primăria Brașov a demarat în 2015 un proces prin care solicita instanței de judecată să constate că acest monument istoric trebuie să fie în domeniul public, fiind bun de interes public, și să îl treacă, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietate publică – fie a municipiului, fie a statului. Procesul s-a întins pe o perioadă de 7 ani și trei instanțe de judecată: Tribunal, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest proces, municipiul Brașov s-a judecat atât cu proprietarul – Aro Palace SA și acționarii acestei societăți comerciale, SIF Transilvania și SIF Muntenia – cât și cu mai multe ministere care au avut un rol în trecerea acestui monument istoric în patrimoniul unei societăți comerciale, privatizate în anii ’90: Ministerul Economiei, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne. Pe perioada procesului, municipiul Brașov a solicitat ca și statul să se alăture demersului său, având în vedere că acest monument a fost proprietatea statului român înainte de a trece în patrimoniul unei societăți comerciale și de a deveni restaurant. În urma recursurilor depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă s-a pronunțat pe 8 noiembrie 2022, confirmând înscrierea în proprietatea publică a Cetățuii.
În dosarul nr. 1886/62/2015, municipiul Brașov a fost inițiator, s-a ocupat de cercetarea documentelor arhivistice și de toate demersurile juridice. Mai mult, a invitat statul român să se alăture efortului procesual, pentru a readuce comunității brașovene un simbol istoric local.
Pe tot parcursul procesului, statul român și-a manifestat intenția ca, la final, municipiul Brașov să primească, în domeniul său public, propria cetate. În acest sens au fost toate pozițiile exprimate în dosar, dar și în demersurile prealabile, demarate în noiembrie 2018, când s-au făcut primele proceduri de adoptare a unei Hotărâri de Guvern, în scopul transferului monumentului simbol al orașului, din domeniul public al statului român, în cel al municipiului Brașov.
****
Scurt istoric al Cetății Brașovului de pe Dealul Straja
La începutul secolului XV, pe dealul Schlossberg (Straja), cel pe care azi se află cetatea, departe de zidurile cetății, se găsea un turn de veghe care a fost completat în anul 1524, când a fost clădit din piatră și cărămidă turnul în formă de potcoavă, care-i constituie și azi nucleul.
Poziția sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar și a incintei cetății. Avea scopul de supraveghere a drumului comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe Poarta Vămii.
Datorită rigurozității administratorilor de atunci ai orașului, un document al vremii ne spune că, pentru ridicarea turnului, au fost alocați 650 de florini. În timp, extinderea construcției i-a făcut pe localnici să-i spună Cetățuia.
În anul 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand și János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată și distrusă de armata lui Petru Rareș (n. 1483 – d. 1546, domn al Moldovei).
Nucleul fortificației de azi a fost ridicat din piatră prin anul 1550, de trupele habsburgice.
În 1551, regele Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, și-a extins influența și asupra Transilvaniei, fapt materializat prin instaurarea unui regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo.
Contele de Arco, subaltern al lui Castaldo, a ordonat extinderea fortăreței brașovene între 1552-1554.
În 1611 este amenajat un șanț cu apă și un val de pământ pentru apărarea ansamblului. Cu toate acestea, în 1618, un incendiu provoacă mari stricăciuni, iar construcția este refăcută aproape în întregime în 1625. Doi ani mai târziu, în 1627, începe săparea unei fântâni, iar lucrătorii au străpuns straturile de pământ și calcar până la adâncimea de 81 de metri. Dar acum Cetățuia avea apă.
În 1630, zidurile de apărare sunt completate cu patru bastioane și aceasta este configurația care s-a păstrat până azi.
Fortificația patrulateră cu bastioane italienești în colțuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
Prin secolul al XVII-lea cetățuia și-a pierdut din importanță și a fost folosită ca depozit, apoi a servit drept cazarma plăieșilor (grăniceri) – în acea vreme dealul s-a numit Dealul Plăieșilor.
În 1688, aici s-au refugiat din fața habsburgilor o parte dintre brașoveni.
În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, și mulți ani la rând au asuprit orașul. Au fost defrișate viile din jurul cetății, pentru a asigura observarea nemijlocită a pantelor dealului.
Cetatea s-a dovedit a fi un adăpost sigur mai ales pe timpul răscoalelor din perioada principelui Rakoczi (1676-1735).
În 1773, Iosif al II-lea (unul dintre fiii Mariei Tereza de Austria, pe care ea l-a asociat la putere în anul 1765) a ordonat refacerea cetății, iar după nouă ani a oferit-o orașului spre cumpărare. Orașul nu a cumpărat-o și o perioadă a funcționat ca închisoare pentru prizonierii turci și francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secție pentru cei cu simptomele bolii.
Cheltuielile mari de întreținere au determinat orașul să dăruiască cetatea Mariei Tereza (împărăteasă a Austriei între anii 1740 și 1780).
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Carolina Augusta (n. 08.02.1792 – d. 09.02.1873, soția lui Francisc I al Austriei), în 1848 a fost ocupată de oștile lui Josef Bem (n. 14.03.1795 – d. 10.12.1850, general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare în timpul Revoluției de la 1848), iar în 1894 de oștile țarului rus
În timpul revoluției din 1848 a adăpostit revoluționari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor rusești.
În secolul al XIX-lea cetatea și-a pierdut rolul militar – ultimele tunuri din dotare au fost transportate la Alba Iulia, în 1824.
Cu ocazia unor reparații mai ample în anul 1854 a fost amenajată cisterna în sistem venețian din curtea cetății – azi, turiștii cred că dacă aruncă o monedă în fântână și se gândesc la o dorință, aceasta se va îndeplini.
Din punctul de vedere al evidențelor de carte funciară, anterior zilei de 1 decembrie 1918, imobilele ce constituie Cetățuia Straja sau Cetățuia Brașov sunt identificate având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial.
Din anul 1927, în baza Decretului – Regal nr. 972, aceste imobile devine proprietar statul român.
În baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei a fost autorizat a ceda municipiului Brașov Cetățuia Straja și de a primi în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I” din Brașov, proprietatea municipiului Brașov (actuala unitate militara de pe str. M. Viteazu).
În urma procedurilor administrative, existente la momentul respectiv, la data de 05 aprilie 1938 s-a încheiat Contractul de schimb între municipiul Brașov și statul român prin Ministerul Apărării Naționale prin care „Statul Român dă Municipiului Brașov Cetățuia Straja, iar în schimb, Municipiul Brașov dă Statului Român prin Ministerul Apărării Naționale, cazarma „Regele Ferdinand I.
În baza Decretului – Lege nr. 87 publicat în Monitorul Oficial nr. 19/1938, Cetățuia trece în proprietatea Statului Roman, apoi a Ministerului Apărării Naționale, în folosința Ministerului Afacerilor Interne, pentru ca, în anul 1974, printr-un Ordin al Ministrului de Interne, să se înscrie un drept de administrare operativă în favoarea O.N.T. Carpați Brașov.
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, conducerea de partid și de stat din perioada respectiva a „infiltrat” în inima Cetății un restaurant.
În contextul liberalizării regimului juridic al proprietății, în România, este adoptată Legea 15/1990, iar în baza ei este emisă Hotărârea Guvernului 1041/1990 privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism.
În baza acestor acte normative, O.N.T. Carpați Brașov se transformă în S.C. Postăvarul S.A. Brașov.
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 154/26.04.1991 emis de Secretarul de stat, șef al Departamentului Turismului, imobilele prevăzute în lista anexă, între care la poziția nr. 10 este menționat și imobilul în speță sub denumirea „Complex Cetate“ din Str. Cetății nr. 5, sunt trecute în proprietatea societății comerciale “Postăvarul” S.A., societate care ulterior s-a privatizat, devenind S.C. Aro Palace S.A.
Despre Brașov
Municipiul Braşov sau Kronstadt adică "Orașul Coroanei" (reşedinţa judeţului Brașov) este situat la 25gr30' longitudine estică şi 45gr45' longitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m. Braşovul este situat în inima României, în curbura arcului Carpatic și beneficiază din plin de influenţa istoriei.
Așezat la poalele muntelui Tâmpa cu o altitudine de 967 m și totodată la graniţa de nord a Carpaţilor Orientali, este destinaţia turistică favorită în România.
La doar 13 km de Brașov, sus în munţii Postăvarul, se găseşte cea mai frumoasă staţiune de iarnă, Poiana Braşov. Aici, sporturile de iarnă, în principal schiul şi snowboardul, aduc în sezonul de iarnă mii de turişti din toată Europa. Plimbările cu sania trasă de cai, cu ski-jetul sau patinajul, sunt doar câteva dintre activităţile disponibile în Poiana Braşov.
Climă și relief
Clima este temperat continentală, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental.
Aflat in curbura arcului Carpatic în vecinătatea Brașovului veți găsi variate forme de relief. Astfel, la vest de Brașov se găsesc Carpaţii Meridionali cu cele mai importante masive: Făgăraş cu vârful Moldoveanul 2543 m, Piatra Craiului cu vârful La Om 2239 m, la sud de Brașov, muntele Postăvarul cu vârful Cristianul Mare 1802 m, masivul Bucegi cu vârful Omu 2 07 m, la sud-est de Brașov, muntele Piatra Mare cu vârful Piatra Mare 1844 m, la est de Brașov masivul Ciucaş cu vârful Ciucaş 1956 m, şi o parte a munţilor Întorsura Buzăului. Relieful împrejurimilor Brașovului conţine şi o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu aspect de şes – Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului.
Natura înconjurătoare
În apropierea Brașovului veți găsi 2 parcuri naţionale (Piatra Craiului şi Bucegi) precum și alte 30 de arii protejate printre care și muntele Tâmpa. Suprafeţele protejate au 27313,7 ha, reprezentând circa 7 la sută din suprafaţa judeţului Brașov.
Apele de munte şi de şes sunt populate cu specii diferite de peşti (păstrăv, lipan, mreană).
Pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun şi încălţat, barza albă şi neagră, potârnichea, cocoşul de munte, acvila) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul).
Știri
