Evenimente și Cultură
Brașovul este un oraș care a depășit toate încercările istorice și care a avut resurse spirituale, civice și materiale de a regenera și reinventa cultura. Municipiul Brașov își asumă responsabilitatea implementării de soluții inteligente pentru cultură și pentru utilizarea responsabilă a resurselor culturale.
Orașul Multicultural
Brașovul este prin excelență un loc al multiculturalității. Orașul a fost fondat
de coloniștii sași, având trei suburbii în afara zidurilor „Cetăţii”, „una locuită
de români, cealaltă de maghiari şi a treia de ţărani saşi”, după cum arăta umanistul
și reformatorul sas, Johannes Honterus, la mijlocul secolului al XVI-lea. Caracterul
urban al „Cetății Brașovului” atestată sub numele de Corona, în anul 1235, este
demonstrat încă de la fondare de amplasarea sa pe Valea Tâmpei, lipsită de teren
agricol. Suburbiile aveau să păstreze până târziu trăsături preponderent rurale,
reflectate şi în arhitectură. “Braşovul Vechi” (Altstadt, Óbrassó) s-a constituit
în jurul reşedinţei senioriale de pe dealul Sfântul Martin și al bisericii Sfântul
Bartolomeu, ridicată după invazia mongolă din 1241, cu cetatea Sprenghi. Spre est,
cartierul „Blumăna” (Blumenau, Bolonya) era locuit în principal de secui. Spre vest,
se află vechiul cartier românesc al „Şcheilor Braşovului” (Obere Vorstadt, Belgerei,
Bolgárszeg), având drept centru spiritual Biserica Sfântul Nicolae (1399) şi şcoala,
ridicate şi extinse de-a lungul timpului cu aportul domnitorilor de dincolo de
Carpaţi.
Personalitățile care au trăit la Brașov, marcându-i viața culturală și artistică
sunt evocate de case memoriale, plăci comemorative, muzee, galerii de artă,
monumente istorice și de for public sau de denumirile străzilor.
Piaţa Sfatului, „kilometrul 0” al oraşului, este zona cu densitatea cea mai mare de
obiective culturale, în care se se desfăşoară cele mai numeroase și diverse
evenimente.
În Piața Sfatului ființează mai multe muzee și case memoriale, amenajate în clădiri
istorice: Casa Sfatului, Muzeul Civilizației Urbane (Piaţa Sfatului 15), Muzeul
Memorial “Casa Mureșenilor (Piaţa Sfatului 25), Sala “Georghe Dima”.
Imediat in apropierea Pieţei Sfatului se află Biserica Neagră, monument care
adposteşte cea mai importantă colecţie de covoare orientale din Europa din afara
Turciei, orga mare (1839) şi orga mică (1861), concertele estivale marchând de
60 de ani viaţa muzicală a oraşului.
La Braşov, a fost pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Colegiului
Naţional “Andrei Şaguna” de astăzi opereta „Crai nou » a compozitorului Ciprian
Porumbescu (1853-1883) şi tot aici se află Prima Şcoală Românească, unde Diaconul
Coresi a tipărit cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe
teritoriul actual al țării.
Pe strada Prundului, care coboară din „Şchei” spre “Cetate”, se află casa în care
s-a născut poetul Şt. O. Iosif (1875-1913), la nr. 4, şi liceul “Andrei Mureşianu”
şi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, primul gimnaziu românesc din Braşov.
Trecând pe sub Poarta Şcheii (1827-1828) şi lăsând în partea stângă Turnul Ecaterinei
(1559), în care funcţionează astăzi sediul Ordinului Arhitecţilor, se deschide
strada Poarta Şcheii unde a luat fiinţă în anul 1835 „Casina Română”, societate
cultural-politică a românilor brașoveni.
Pe strada Apollonia Hirscher, se găsesc sediile Filarmonicii „Gheorghe Dima”, cu o
activitate continuă din anul 1878, și Teatrului de copii „Arlechino”, înfiinţat în
anul 1949. Tot aici se află şi Casa de concerte “Reduta” care a fost ridicată în
anul 1893.
Perspectiva spre Dealul Warthe cuprinde Rectoratul Universităţii „Transilvania”
(Bulevardul Eroilor 29), Casa Dr. Gheorghe Baiulescu (Bulevardul Eroilor 33),
Clădirea Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” (Bulevardul Eroilor 35) şi Casa
Armatei sau Cercul Ofiţerilor (strada Mureşenilor 29).
În faţa clădirii bibliotecii se află statuia lui George Bariţiu (1812-1893),
istoric şi publicist, care a întemeiat în 1838 la Brașov, „Gazeta de Transilvania”,
primul ziar politic și informativ al românilor din Ardeal.
Pe linia fortificațiilor de nord-est ale vechii cetăți din jurul orașului, a fost
construit Palatul Asociaţiei Meseriaşilor (Bulevardul Eroilor 21), în 1902, în
stil neobaroc, în care ființează din anul 1970 Muzeul de Artă şi Muzeul de
Etnografie.
În zona dintre „Cetate” şi suburbia istorică „Blumăna”, spre est, a fost ridicată
în 1959 clădirea Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu”. Lângă clădirea teatrului
se află statuia autorului imnului naţional, Andrei Mureşianu (1816-1863).
În scuarul din faţa Teatrului Dramatic, a fost ridicat în anul 2002 Monumentul
Luptătorilor Anticomunişti din perioada 1944-1989.
Tradiţii Culturale
Brașovul de astăzi păstrează vii tradițiile sale multiculturale.
Bogata tradiție folclorică a Junilor, la origine ritual de inițiere în rândul
feciorilor, se trage din „Șchei”, vatră a civilizației materiale și spirituale a
românilor. În fiecare an, în duminica Tomii de după Paște, Junii coboară în
„Cetate”, reiterând un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie,
care deschide în fiecare primăvară „Zilele Brașovului”.
Tot în „Șchei”, alături de biserica Sfântul Nicolae, datând după tradiție din
secolul al XIII-lea, ființează Prima Școală Românească, Diaconul Coresi din
Târgoviște tipărind cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea
de pe teritoriul celor trei principate.
În „Cetate”, școala menționată documentar în 1388, este reorganizată la mijlocul
secolului al XVI-lea de reformatorul sașilor din Transilvania, umanistul Johannes
Honterus (1498-1544), care înființează o bibliotecă celebră în epocă și prima
tipografie. Cea dintâi mențiune documentară a școlii maghiare din Brașov datează
din 1558.
În prima partea a secolului al XIX-lea, elita intelectuală şi culturală românească
este grupată în jurul „Casinei române”, înființată de fruntașii pașoptiști George
Bariţiu, întemeietorul „Gazeta de Transilvania”, în 1838 (primul ziar politic și
informativ al românilor din principat, cu suplimentul „Foaie pentru minte, inimă
și literatură”), şi poetul Andrei Mureşianu pe versurile căruia avea să se cânte
imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te române!”, devenit din anul 1990 imn
național.
Opereta „Crai nou” de Ciprian Porumbescu (1853-1883), a fost pusă în scenă pentru
prima dată în sala festivă a Colegiului Naţional “Andrei Şaguna” de astăzi, unde
în ultimii ani ai vieții compozitorul a fost profesor de muzică.
Filarmonica „Gheorghe Dima”, continuă tradiția muzicală seculară a Brașovului,
promovată în deceniile din jurul anului 1900 de Kronstädter Philharmonische
Gesellschaft, prin personalitățile marcante care au condus-o, dirijorii și
compozitorii Anton Brandner – fondatorul său, Gheorghe Dima, Paul Richter,
Tiberiu Brediceanu, Constantin Bobescu.
Primul concert al societății filarmonice brașovene din 6 mai 1878, a avut loc în
sala înființată de Samuel Abraham, în 1794, destinată, atât balurilor, cât şi
spectacolelor de teatru şi muzică, care beneficiază din 1894 de noul sediu, în care
își desfășoară activitatea și astăzi Centrul Cultural „Reduta”.
Biblioteca județeană „George Barițiu”, deține în prezent peste 280.000 de volume cu
caracter enciclopedic, având la bază fondul de carte al „Casinei Române” (1835),
trecut parțial în patrimoniul „Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura
Poporului Român” – ASTRA (1861), care a avut inițiativa deschiderii, în anul 1930,
a bibliotecii publice „Dr. Alexandru Bogdan”, cu sediul în Casa Dr. Baiulescu,
funcționând din 1969 în clădirea fostei Camere de Comerț.
Uniunea Artiștilor Plastici, prima instituţie de acest tip din România postbelică,
a fost înființată și condusă din 1944, de pictorul Hans Mattis Teutsch, reprezentant
de frunte al avangardei europene.
După cel de-al doilea război mondial au fost fondate Teatrul Dramatic „Sică
Alexandrescu” (1946), Teatrul de păpuși „Arlechino” (1949) și Teatrul Muzical
(1953), astăzi Opera Brașov.
În 1950, ia ființă Muzeul Regional, prin reunirea colecțiilor Muzeului Săsesc al
Țării Bârsei și ASTRA, din care în anul 1990 s-au desprins Muzeele de Artă, de
Istorie și de Etnografie, cu Muzeul Civilizației Urbane înființat în 2010. Muzeul
memorial „Casa Mureșenilor”, secție a muzeului de istorie din 1968, este o
instituție independentă din anul 1997.