Depunerea cererii pentru emiterea actului de identitate, se poate face în baza unei programări online SAU a unui bon de ordine emis zilnic de ordonatorul amplasat în incinta serviciului, începând cu ora 8:15.
Număr puncte anulate pe tip de instalație de transport pe cablu Sezon 2022 - 2023
Important! Punctele si abonamentele achizitionate sunt valabile si se pot utiliza doar în sezonul curent. Nu se acceptă restituirea banilor sau reportarea în sezonul următor a punctelor neconsumate sau a abonamentelor neutilizate in totalitate în sezonul curent.
Instalatie de transport
Luni - Duminică
Vineri - Duminică
Luni - Joi
Luni - Duminică
În perioadele
10.12.2022 - 01.01.2023
23.01.2023 - 23.02.2023
Liviu Cornel Babeş a fost electrician, talentat artist plastic amator braşovean, devenit erou în 2 martie 1989 când s-a autoincendiat pe Pârtia Bradu din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul totalitar din România. Prin gestul său extrem a vrut să atragă atenţia lumii întregi asupra dictaturii comuniste din ţara sa.
În 1996 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov ca recunoaştere a sacrificiului făcut pentru cauza libertăţii în condiţii opresive.
În 1997, Liviu Cornel Babeş a fost declarat erou-martir prin lege; în memoria sa a fost dezvelită o placă din bronz pe soclu în curtea Bisericii din Poiana Braşov.
Hans Eckart Schlandt, muzician şi profesor sas – este printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi organişti din România, din 1965 coordonatorul concertelor de orgă ale Bisericii Negre din Braşov.
Primele lecţii de pian le-a luat de la tatăl său, Walter Schlandt, pianist concertist, profesor de muzică şi dirijor de cor. A început să studieze orga, de la vârsta de 14 ani, cu profesorul Victor Bickerich, iar din 1957 la clasa de orgă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Din 1962 a fost profesor de muzică la Braşov iar în 1965 a obţinut postul de organist şi de dirijor al corului Bisericii Negre. În plin regim totalitar, când muzica religioasă nu era agreată, a reuşit să asigure continuitatea concertelor de muzică sacră în Biserica Neagră, fregventate de un numeros public dornic de a-şi regăsi libertatea spirituală.
Hans Eckart Schlandt a înfiinţat în 1993 Corul de Tineret „Bach”, pe care l-a condus până în 2004, când conducerea a fost prelută de fiul său, Steffen Markus Schlandt.
A susţinut numeroase concerte de orgă în ţară şi în străinătate, a avut o deosebită activitate didactică; concerte de orgă în interpretarea sa au fost înregistrate pe câteva albume muzicale.
Este laureatul unor importante premii: Premiul „Johann-Wenzel-Stamitz” (Mannheim, 2000), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali din România, Premiul „Apollonia Hirscher” (Braşov, 2002), Medalia „Honterus”. Din septembrie 2011 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov.
Gernot Nussbächer este un prestigios istoric, arhivar, scriitor de limba germană. A studiat istoria la Universitatea din Cluj. A lucrat la Arhivele Statului din Braşov, la Biblioteca Judeţeană şi la Arhivele Bisericii Negre. Gernot Nussbächer este considerat unul dintre cei mai competenţi specialişti în domeniul arhivisticii.
A publicat zeci de cărţi şi broşuri, sute de articole ştiinţifice, lucrări despre Braşov şi alte localităţi din Transilvania.
În 2009, istoricului Gernot Nussbächer i-a fost decernată Medalia „Honterus”.
Brassaï, (pseudonimul lui Gyula Halász jr., în traducere din maghiară braşovean) a fost un celebru artist fotograf, pictor, sculptor, cineast şi publicist francez de origine maghiară, născut la Braşov. A fost supranumit de prietenul său, scriitorul Henry Miller, „ochii Parisului”.
Brassai a ajuns prima oară la Paris pe când avea 3 ani iar tatăl său preda la Sorbona. După absolvirea Liceului Real din Braşov a studiat la Academia de Arte din Budapesta.
După Primul Război Mondial s-a înrolat în armata roşie maghiară iar din 1920 şi-a reluat studiile la Academia de Arte Frumoase din Berlin-Charlottenburg. În 1924 s-a stabilit definitiv la Paris. Poetul francez Jacques Prévert şi scriitorul american Henry Miller i-au devenit unii dintre cei mai apropiaţi prieteni. Din anul 1929 Gyula Halász a început să fotografieze Parisul în cele mai interesante ipostaze. Primul album, „Parisul, noaptea”, a însemnat primul mare succes. O parte dintre fotografii le-a consacrat celebrităţilor epocii (Salvador Dali, Pablo Picasso, Henri Matisse, Jean Paul Sartre, Simone de Beauvoir…).
A scris 17 cărţi, numeroase articole şi un roman. Brassai a primit numeroase şi importante titluri şi premii internaţionale.
Personalitate multiculturală a sec. XX – Gyula Halász – Brassai a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov, acordat post – mortem
în 2009, pentru strălucita sa contribuţie la patrimoniul cultural al comunităţii braşovene şi internaţionale.
Hans Mattis-Teutsch, braşovean de origine maghiară şi germană a fost pictor, sculptor şi grafician. A studiat la Academia de Arte Decorative din Budapesta şi la Academia Regală din München. În lucrările sale se regăsesc influenţele stilurilor art nouveau, post-impresionism, expresionism abstract, figurativ stilizat şi constructivism. A fost profesor la Liceul Industrial din Braşov. În 1918 s-a alăturat grupării “Abstrakte Gruppe der Sturm” şi a expus la Berlin.
Lucrările sale au fost admirate şi bine primite de criticii de artă încă de la prima expoziţie personală, din 1920, de la Bucureşti. A fost reprezentant activ al avangardei în România, după care s-a orientat spre arta figurativă. Hans Mattis-Teutsch a publicat şi lucrarea „Ideologia artei – stabilitate şi acţiune în creaţia artistică” – expresie a fazei sale artistice realist- socialiste.
În 1944 – 1945 a fondat gruparea artiştilor plastici din Braşov, care a devenit filială a Uniunii Artistilor Plastici, pe care a prezidat-o în câteva rânduri.
Din anul 2006, Liceul de Arte Plastice din Braşov îi poartă numele.
Sextil Puşcariu a fost filolog şi unul dintre cei mai mari lingvişti ai României, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, conducător de instituţii culturale, publicist şi academician român.
Sextil Puşcariu a studiat la Braşov, la Gimnaziul Românesc (actualul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna”), în Germania, la Leipzig, în Franţa, la Paris, în Austria, la Viena. A obţinut titlul de doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig, docenţa pentru filologie românească la Universitatea din Viena. A fost profesor din anul 1906, titularul catedrei de limbă şi literatură română şi decanul Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi. Iniţiază şi conduce ziarul Glasul Bucovinei (1918), militează pentru unirea Bucovinei cu România. În 1919 refuză postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universităţii Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România.
A fost primul rector român al Universităţii din Cluj, a întemeiat Muzeul Limbii Române. A făcut parte din delegaţia României la Liga Naţiunilor de la Geneva, a fost reprezentantul României la Institutul Internaţional de Cooperaţie Intelectual de pe lângă Societatea Naţiunilor, membru în Comitetul Internaţional de Lingvistică, a condus Revista „Cultura” din Cluj, a fost director al Institutului român din Berlin, rector al Universităţii Transilvane din Sibiu. Sextil Puşcariu este autorul a peste 400 de lucrări de o mare valoare ştiinţifică, a iniţiat şi a coordonat Dicţionarul limbii române şi Atlasul lingvistic român. Printre lucrărişe sale se află şi „Braşovul de altădată”, o descriere extrem de documentată şi interesantă a oraşului.
În memoria sa, câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele. La Bran i-a fost dedicat un bust din bronz.
Ştefan Octavian Iosif a fost poet şi traducător, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români. A studiat la Braşov, Sibiu şi Paris. Primele volume de versuri îi sunt publicate la 26 de ani (Patriarhale, Romanţe din Heine). Continuă să publice poezii, traduceri din poeţi germani şi teatru. Împreună cu prietenul său, tânărul scriitor Dimitrie Anghel, publică sub pseudonimul A. Mirea lucrări originale şi traduceri din franceză.
În memoria sa, o stradă din centrul Braşovului îi poartă numele. Un bust care-l reprezintă pe poet este amplasat în Parcul Central al oraşului iar o placă memorială cu efigia poetului aminteşte de casa în care a locuit, pe Strada Prundului.
Gheorghe (George) Dima a fost o personalitate a muzicii româneşti, recunoscută şi în străinătate. Compozitor, dirijor, solist de operă, pianist şi profesor, Dima a studiat muzica la Braşov, Karlsruhe, Viena, Graz, Leipzig. A fost solist de operă la Klagenfurt şi Zürich, profesor de muzică şi dirijor de cor în Braşov şi Sibiu. A fost director al Şcolii de Gimnastică şi Cântări din Braşov şi primul director al Conservatorului din Cluj.
A cules şi a prelucrat folclor, a susţinut conferinţe, a concertat ca solist de operă şi pianist acompaniator. A scris articole şi cronici muzicale. A tradus în limbile română şi germană texte de lieduri, cantate, oratorii, librete de operă.
A primit premiul I al Asociaţiei Mozart Stiftung din Salzburg (1880).
Astăzi, Academia de Muzică din Cluj îi poartă numele. Filarmonica din Braşov s-a numit, din 1946 şi până la sfârşitul secolului trecut, ”Gheorghe Dima”. O stradă din oraşul său natal îi poartă numele.
Nicolae Teclu a fost un celebru chimist român, inventatorul arzătorului de laborator care-i poartă numele, Becul ”Teclu”. A studiat ingineria, arhitectura, chimia. A fost profesor de chimie generală şi chimie analitică la Viena şi a contribuit la dezvoltarea chimiei mondiale. A fost membru al Academiei Române.
A inventat aparate de laborator pentru detectarea metanului şi pentru prepararea ozonului. Nicolae Teclu este printre primii chimişti români recunoscuţi la nivel internaţional. În prezent, instituţii de învăţământ cu profil de chimie din România îi poartă numele. O stradă din Braşov se numeşte ”Nicolae Teclu”.
Ioan Meşotă a fost „unul dintre cei mai distinşi profesori din Braşov – după cum a fost descris într-o Enciclopedie Română. A studiat la Universităţile din Viena şi din Bonn, unde şi-a luat doctoratul în filozofie. Din 1861 a fost profesor la Gimnaziul Superior Românesc din Braşov. Autor de manuale şi promotor al culturii româneşti, Dr. Ioan Meşotă a fost director al Şcoalelor Centrale Române şi membru corespondent al Academiei Române.
În prezent, un colegiu naţional din Braşov îi poartă numele.
Mişu Popp a fost un celebru pictor român, reprezentant al academismului românesc. Fiu de zugrav de biserici, a fost un remarcabil porteritist şi pictor bisericesc. A studiat la Viena. În Braşov a pictat Biserica de pe Tocile; este autorul picturilor din Araci, Râşnov, Satulung. O vreme a pictat biserici în Ţara Românească alaturi de Constantin Lecca.
În 1865 revine la Braşov. Printre cele mai cunoscute lucrări ale artistului sunt portetele personalităţilor istorice, politice, culurale: Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Andrei Mureşianu.
(n. 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 1893, Sibiu)
George Bariţ
Personalitate a Brașovului
George Bariţ, scris şi Gheorghe Bariţiu, eminent istoric şi publicist – este întemeietorul presei româneşti din Transilvania. Absolvent al Facultăţii de Teologie, renunţă la preoţie în favoarea carierei didactice. Prima catedră a avut-o la Braşov; i se datorează înfiinţarea învăţământului comercial românesc la Braşov, a Şcolii Naţionale Comerciale.
Este întemeietorul primului ziar românesc din Transilvania, ”Gazeta de Transilvania”. Primul număr a apărut în 12 martie 1838.
De George Bariţ, important revoluţionar paşoptist se leagă şi înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). A fost membru fondator al Societăţii Literare Române, precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit preşedinte al Academiei Române. A scris dicţionare, istorie şi teatru.
Câteva instituţii de învăţământ din ţară îi poartă numele iar la Braşov, Biblioteca Judeţeană şi o stradă din Centrul Istoric
Constantin Lecca a fost nu doar un remarcabil portretist, autor al unor compozitii istorice şi picturi bisericeşti ci şi un militant pentru Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor şi Independenţa României. A studiat la Budapesta.
Pictura sa aminteşte de academism dar şi de Biedermeier, şi romantism. A fost primul profesor al pictorului Theodor Aman.
A înfiinţat prima tipografie din Craiova şi prima revistă culturală din Oltenia.
Nu se ştie anul în care Coresi s-a născut la Târgovişte… Autorul primelor cărţi în limba româna s-a stabilit în Şcheii Braşovului după jumătatea secolului XVI şi a excelat ca diacon, traducător şi meşter tipograf. Tiparniţa lui Coresi funcţionează şi astăzi în sala care-i poartă numele, din Muzeul Primei Şcoli Româneşti.
Cu ea a tipărit zeci de cărţi, în sute de exemplare, esenţiale pentru formarea limbii române literare. Câteva dintre ele sunt expuse în Muzeul din Şchei. În predosloviile pe care le-a scris, Coresi a militat pentru introducerii limbii române în biserică.
În Braşov, îi poartă numele o stradă din Centrul Istoric, dar şi noul cartier care se va construi pe locul fostei uzine de tractoare.
In imagine: Statuia lui Coresi din curtea Bisericii Sf. Nicolae
Johannes Honterus, născut Austen a fost cel mai de seamă umanist sas, reformator religios al saşilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Braşov, actualul Liceu „Johannes Honterus”. A studiat la Viena, a predat la Cracovia (Polonia), a scris cărţi, a deprins arta tiparului la Basel, unde şi tipăreşte în 1532 harta Ţării Bârsei.
Din 1533 se întoarce la Braşov unde înfiinţează una dintre primele tipografii din Transilvania şi publică mai multe lucrări. Se ocupă de educaţia tinerilor, întemeiază şcoală, bibliotecă, dezvoltă activităţi culturale. A fost ales prim preot evanghelic al Bisericii Negre. Personalitate marcantă a epocii sale, s-a bucurat încă din timpul vieţii de un renume internaţional. Astăzi îi poartă numele comunitatea evanghelică a Bisericii Negre (Honterusgemeinde), curtea în care se află celebrul monument, statuia sa, creată în secolul XIX de sculptor german Haro Magnussen şi liceul.
Horia Andreescu este un prestigios dirijor român. A studiat la Conservatorul din Bucureşti, Academia de Muzică din Viena, la Trier şi München (cu dirijorul Sergiu Celibidache). A fost dirijor la Orchestra Filarmonicii din Ploieşti, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”, a fost mulţi ani director al formaţiilor muzicale Radio, dirijor rezident la Orchestra Naţională Radio, profesor asociat al Universităţii Nationale de Muzică Bucureşti, a dirijat mari orchestre din lume. Este fondatorul Orchestrei de Cameră „Virtuozii” din Bucureşti.
Horia Andreescu a primit importante premii şi titluri: premiul Criticii la Bienala Muzicii Contemporane la Berlin, în 1997 Uniunea Criticilor Muzicali îl numeşte „Dirijorul anului”, a primit Premiul Comitetului Naţional UNESCO Pentru Dezvoltare Culturală (2002), Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2006).
Ion Ţiriac este un fost jucător profesionist de tenis român, fost hocheist, iar în prezent un influent om de afaceri în Germania şi România.
A fost membru al echipei de hochei pe gheaţă a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck şi la Campionatele Mondiale.
În 1970, a câştigat împreună cu Ilie Năstase Turneul de Tenis de la Roland Garros. Alături de Ilie Nastase, Guillermo Villas şi Adriano Panatta a câştigat şi alte numeroase turnee internaţionale de tenis, inclusiv Campionatului Mondial de Tenis, Sao Paolo (1974). Ţiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 şi 1978. 9 ani a fost managerul lui Boris Becker, tenisman de clasă mondială. Între anii 1998 – 2004, a fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român.
(n. 24 februarie 1938, Braşov, d. 2020, București)
Alexandru Surdu
Personalitate a Brașovului
Alexandru Surdu a fost un filosof român, profesor de filosofie şi membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
Alexandru Surdu a fost elev al Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1958-1963). Lucrarea de licenţă, notată cu zece a fost hotărâtoare pentru repartiţia la Institutul de Filosofie al Academiei Române. Din 1964 a fost cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române.
A colaborat cu celebri filosofi români şi străini, a publicat sute de lucrări, a participat la cele mai importante reuniuni de specialitate, este laureatul a prestigioase premii, începând cu 1975 când primeşte un premiu al Academiei.
După 1990 Alexandru Surdu a ocupat postul de redactor şef al „Revistei de filosofie” şi „Revue roumaine de philosophie”, din 1992 devine preşedinte al Despărţământului Central-Braşov al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Astra şi director al revistei „Astra” din Braşov, este primit ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov.
În 1996 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică, istorie literară şi eseu „Octav Şuluţiu”. În anul 2004 a fost distins cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de cavaler. În 2009 i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov pentru contribuţia sa la istoria logicii, logica tradiţională şi simbolică, fundamentele ştiinţelor, filosofia artei şi istoria filosofiei.
Andrei Mureşianu a fost poet şi revoluţionar paşoptist din Transilvania. A studiat filozofia şi teologia la Blaj. Din 1838 vine la Braşov unde lucrează ca profesor şi redactor la Revista “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, colaborând cu eminenţi cărturari, printre care vărul său, Iacob Mureşianu şi prietenul său, George Bariţ.
În luna mai 1848 scrie poezia “Un răsunet”, pentru care alege o melodie cunoscută în toate provinciile româneşti, “Din sânul maicii mele” compoziţie atribuită lui George Ucenescu.
Aşa s-a născut “Deşteaptă-te Române”, imnul Revoluţiei de la 1848, ”Marseilleza românilor” – cum numea Bălcescu acest cântec, devenit în 1989 Imnul României.
Andrei Mureşianu, numit de poetul naţional Mihai Eminescu “Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet !” – este acum patron spiritual al mai multor licee şi şcoli din România.
În memoria sa, la Braşov există o statuie lângă Teatrul Dramatic
CONSILIUL LOCAL
Consiliul local are initiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competenta altor autorități publice, locale sau centrale. În cadrul acestei secțiuni, punem la dispoziția dumneavoastra informațiile și documente publice care sunt în competența Consiliului Local al Municipiului Brașov
Salinoterapia, una dintre opțiunile copiilor care vor merge la grădinița ce va fi construită în Noua
miercuri, 15 mart. 2023
Primăria va lansa licitația pentru cea mai modernă grădiniță din Brașov. Aceasta va fi și prietenoasă cu mediul: încălzirea va fi asigurată cu pompe de căldură, apa caldă va fi produsă cu panouri solare, iar energia electrică cu panouri fotovoltaice. În plus, grădinița va fi dotată cu recuperatoare de căldură
Primăria va lansa licitația pentru proiectarea și executarea lucrărilor de construcție pentru prima grădiniță ,,verde” din Brașov, care își produce singură necesarul de energie termică și electrică. Documentația a fost trimisă spre validare la SICAP, după care va fi postată pe site-ul electronic de achiziții. Grădinița va oferi cele mai moderne condiții copiilor din cartier, inclusiv, în premieră pentru Brașov, o sală de salinoterapie. Ea va fi construită în cartierul Noua, pe str. Nucului, și va putea primi 200 de copii, în regim de grădiniță cu program prelungit, într-o clădire cu 3 niveluri. Unul dintre atuurile viitoarei unități de învățământ sunt soluțiile ecologice prin care grădinița își va produce singură energia termică, apa caldă și energia electrică, noua construcție fiind prevăzută din construcție cu pompe de căldură, panouri fotovoltaice și solare și recuperatoare de căldură.
,,Educația este un domeniu prioritar pentru municipalitate, iar investițiile pe care le facem în infrastructura educațională confirmă acest lucru. Am început un program amplu pentru construirea de creșe și grădinițe în cartiere, care va continua cu construirea de școli. Vorbim de investiții atât de necesare pentru un oraș în plină dezvoltare ca Brașovul, investiții care au rolul să le asigure cele mai bune condiții copiilor noștri. Am lansat licitația pentru proiectarea și construirea unei grădinițe pentru 200 de copii, în cartierul Noua. Odată cu această grădiniță trecem la o altă etapă în ceea ce privește facilitățile asigurate copiilor, dar și soluțiile sustenabile pentru producerea energiei necesare funcționării unităților de învățământ din Brașov. Vom avea cele mai bune condiții pentru cei mici, inclusiv o salină artificială, iar grădinița se va încălzi prin intermediul pompelor de căldură, apa caldă va fi produsă de panourile solare și energia electrică de panourile fotovoltaice. Totodată, grădinița va fi dotată și cu recuperatoare de căldură, care vor permite o împrospătare permanentă a aerului, fără pierderi de căldură. Construim viitorul copiilor noștri prin cea mai bună infrastructură educațională, folosind soluții prietenoase cu mediul”, a declarat primarul Allen Coliban.
Investiția constă în construirea unui corp de clădire cu regim de înălțime demisol, parter și un etaj, care va fi împărțit în zone administrative și tehnice de funcționare și spații destinate copiilor, inclusiv loc de joacă exterior.
În urma realizării construcției nou propuse vor rezulta spații pentru 10 săli de grupă, atât la parter cât și la etaj, dispuse cu câte un grup sanitar la fiecare grupă. La demisol vor fi salina artificială și spații tehnice pentru spălătorie/uscătorie/călcătorie. La parter sunt propuse 4 săli de clasă cu grupuri sanitare, sală multifuncțională, cabinet medical și încăperi administrative. La etaj sunt propuse 6 săli de clasă cu grupuri sanitare, cabinet consiliere și logopedie, birou director, holuri, terasă exterioară.
Pentru asigurarea nevoii de energie necesare funcționării acestei grădinițe, clădirea va avea următoarele dotări:
pompe de căldură de tip aer-apă și un cazan mural, pentru prepararea agentului termic;
panouri solare, ce vor fi utilizate în procesul de prepare a apei calde menajere necesare grădiniței;
panouri fotovoltaice ce vor asigura energia necesară consumatorilor electrici și, separat, pentru funcționarea pompelor de căldură;
recuperatoare de căldură în vederea eliminării aerului viciat din încăpere cu aport permanent de aer proaspăt din exterior.
Alte dotări:
loc de joacă exterior, plantații de arbori/ arbuști și gazonări;
amenajare parcare exterioară pentru părinți și parcare interioară pentru personal;
sistem de supraveghere video și antiefracție,
platformă elevator pentru transportul copiilor cu handicap locomotor,
2 lifturi pentru transportul materialelor,
sistem de degivrare acces principal,
instalație de iluminat pe timp de noapte.
Conform caietului de sarcini, termenul maxim pentru etapa de proiectare este de 4 luni, iar execuția lucrărilor poate fi realizată în 12 luni.
Valoarea estimată a lucrărilor de proiectare și construire a acestei grădinițe este de 19.103.724,03 lei fără TVA. Modalitatea de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț, în care propunerea financiară reprezintă 60 de procente, iar componenta tehnică 40 de procente.
Primăria Brașov a lansat apelul de proiecte pe Ghidul sportiv
joi, 9 mart. 2023
Termenul limită pentru depunerea solicitărilor este 7 aprilie. În premieră, ghidul are bugete alocate exclusiv copiilor și juniorilor
Primăria Municipiului Brașov a lansat astăzi, 9 martie, apelul pentru finanțarea proiectelor sportive prin intermediul Ghidului de finanțare aprobat de Consiliul Local prin HCL nr. 116/2023. Data limită pentru depunerea propunerilor este 7 aprilie 2023, ora 13.00.
Față de anul trecut, ghidul vine cu o serie de modificări menite să simplifice accesibilitatea programului de finanțare și să clarifice o serie de situații apărute în anii anteriori, inclusiv la nivelul procesului de depunere a cererii de finanțare.
Liniile de finanțare sunt asemănătoare celor de anul trecut, respectiv „Sportul de performanță“ și „Sportul de masă“, dar în cadrul lor există un buget special, de minim 30% din suma alocată fiecărei linii de finanțare, pentru susținerea programelor sportive dedicate copiilor și juniorilor.
Astfel, în anul 2023, valoarea totală aprobată în bugetul local al municipiului Brașov pentru finanțarea proiectelor din domeniul sportiv este de 2.650.000 lei. Capitolul Sportul de performanță va primi 1.855.000 lei, sumă din care sunt alocați 556.500 lei pentru susținerea programelor sportive dedicate exclusive copiilor și juniorilor. Sportul de masă are alocată suma de 795.000 lei, din care 238.500 lei exclusiv pentru programele dedicate copiilor și juniorilor.
Tot din punct de vedere bugetar, sunt stabilite limite clare în ceea ce privește cuantumul maxim care poate fi solicitat de fiecare deponent, și există o delimitare procentuală a bugetului alocat fiecărui obiectiv de sport urmărit de municipalitate.
Totodată, un solicitant nu va putea obține finanțare pentru mai mult de 3 proiecte/sesiune de finanțare, iar posibilitatea solicitanților de a depune proiecte multidisciplinare a fost limitată. Un proiect trebuie să se adreseze unei singure ramuri/discipline sportive sau să presupună organizarea unui eveniment sportiv. Excepție fac evenimentele sportive organizate în afara calendarului competițional oficial, dedicate amatorilor.
Au fost clarificate cheltuielile eligibile și există o listă detaliată cu toate categoriile de cheltuieli care pot fi incluse într-un proiect sportiv și cuantumurile maxime ale acestora, începând de la cazare și masă și până la premii, indemnizații, cheltuieli de promovare sau achiziții de servicii. De asemenea, a fost clarificat cadrul în care se va face asumarea și justificarea contribuției proprii a solicitantului și au fost introduse prevederi care fac referire la situația în care nu sunt atinși indicatorii proiectului și posibilele penalizări care pot decurge din aceasta.
La solicitarea mai multor asociații care au aplicat la program în anii anteriori, au fost eliminate din ghidul de finanțare prevederile care făceau referire la necesitatea obținerii unor avize, cum ar fi cel al Federației Române Sportul pentru Toți, iar grila de evaluare aferentă liniei de finanțare „Sportul de performanță“ a fost adaptată specificului proiectelor din domeniu.
„Sportul de performanță“ li se adresează cluburilor sportive, pentru selecția, pregătirea și participarea la competiții în vederea obținerii de rezultate deosebite pe plan intern și internațional, dar și pentru organizarea de evenimente publice de interes național și internațional.
„Sportul de masă“ are ca scop dezvoltarea sportului pentru toate categoriile de practicanți, prin organizarea de acțiuni/activități sportive de masă, ca o alternativă a petrecerii timpului liber și a educației pentru mișcare a întregii colectivități.
Municipiul Brașov finanțează proiectele din domeniul sportiv care se înscriu în obiectivele și liniile de finanțare amintite, în limita sumei de 200.000 lei/proiect pentru linia de finanțare Sportul de performanță și 100.000 lei/proiect pentru linia de finanțare Sportul de masă.
Pentru a obține finanțare, un solicitant trebuie să asigure minim 10% din valoarea finanțării solicitate în conformitate cu prevederile Ghidului de finanțare pentru Concursul local de proiecte sportive aprobat prin HCL nr. 116/28.02.2023.
Proiectele trebuie implementate în perioada 29 mai – 15 noiembrie 2023
Pentru linia de finanțare „Sportul de performanță” sunt eligibile structurile sportive de drept public/privat care sunt înființate și funcționează în baza Legii Educației fizice și Sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) Desfășoară proiecte/activități sportive, conform Statutului înregistrat la instanță, sunt înregistrate în Registrul Sportiv și prezintă la depunerea cererii de finanțare Certificatul de Înregistrare Sportivă (CIS) eliberat de Ministerul Sportului, prin care solicitantul atestă că este o structură sportivă, înființată cu sediul sau filiala în municipiul Brașov și își desfășoară activitatea pe raza municipiului Brașov;
b) Solicită finanțare numai pentru activitățile/acțiunile sportive care sunt recunoscute și înscrise în Certificatul de Identitate Sportivă.
c) Fac dovada afilierii la Federația/Asociația Județeană de specialitate pe ramură de sport.
d) Au respectat în ultimul an contractele de finanțare nerambursabilă semnate cu municipiul Brașov, cu excepția situațiilor în care acestea au încetat cu acordul părților sau încetarea contractelor a fost generată de o cauză neimputabilă acestora (pandemii, cataclisme etc).
e) Asigură contribuția proprie de minimum 10% din bugetul solicitat de la municipiul Brașov (constituită din alte sume decât cele care provin din fonduri publice).
Pentru linia de finanțare „Sportul de masă”, pot solicita finanțare structurile sportive de drept public/privat înființate în baza Legii Educației fizice și Sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare și persoanele juridice fără scop patrimonial care desfășoară activități nonprofit și care funcționează în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) Desfășoară proiecte și/sau activități sportive, conform documentelor de înființare înregistrate la instanță.
b) Au sediul sau filiala în municipiul Brașov și își desfășoară activitatea pe raza municipiului Brașov;
c) Au respectat în ultimul an contractele de finanțare nerambursabilă semnate cu municipiul Brașov, cu excepția situațiilor în care acestea au încetat cu acordul părților sau au fost generate de o cauză neimputabilă acestora (pandemii, cataclisme etc).
d) Asigură contribuția proprie de minimum 10% din bugetul solicitat de la municipiul Brașov (constituită din alte sume decât cele care provin din fonduri publice).
Documentația necesară în vederea participării la procedura de selecție și informațiile detaliate în legătură cu procedura pot fi accesate pe site-ul: www.primariabrasovenilor.ro, secțiunea Finanțări/Sport (https://finantare.primariabrasovenilor.ro/sport/2023), sau obținute direct de la sediul Municipiului Brașov.
Cererile de finanțare se pot completa online, se pot depune personal la sediul Primăriei Municipiului Brașov – Centrul de Informare pentru Cetățeni – masa 6 (de luni până joi în intervalul orar 8:00-14:00, vineri, în intervalul orar 8:00-13:00.) – sau expediate prin poștă, cu confirmare de primire (Primăria Municipiului Brașov, B-dul. Eroilor nr. 8, cod poștal 50007, Brașov). Documentația depusă în format fizic trebuie însoțită obligatoriu de o cerere sau adresă de înaintare.
Cererile de finanțare depuse cu întârziere și cele care nu sunt formulate și transmise în conformitate cu prevederile Ghidului de finanțare pentru Concursul local de proiecte sportive aprobat prin HCL nr. 116/28.02.2023 nu vor fi luate în considerare.
Selecția și evaluarea proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare și selecție, în perioada 10 aprilie – 24 mai 2023 pe baza criteriilor prevăzute de Ghidului de finanțare pentru Concursul local de proiecte sportive aprobat prin HCL nr. 116/28.02.2023.
Afișarea listei finale a proiectelor câștigătoare se va face în data de 25 mai 2023.
Calendarul Ghidului de finanțare pentru proiecte sportive:
Perioada de depunere a cererilor de finanțare: 09 martie – 07 aprilie 2023
Clarificări privind metodologia de finanțare: 09 – 31 martie 2023
Evaluarea și selecția proiectelor: 10 aprilie – 24 mai 2023
Această etapă include:
a) Etapa de verificare a conformității administrative și a eligibilității solicitantului, partenerului și a proiectului: 10 – 25 aprilie 2023
b) Publicarea listei cu rezultatele obținute în urma verificării conformității administrative și a eligibilității solicitantului, partenerului și a proiectului 26 aprilie 2023
c) Etapa de evaluare tehnică și financiară, pe bază de punctaj: 27 aprilie – 11 mai 2023
d) Publicarea listei cu rezultatele obținute în urma evaluării tehnice și financiare, pe bază de punctaj: 12 mai 2023
Cetatea ar trebui să fie a Brașovului și a brașovenilor!
joi, 9 mart. 2023
Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de astăzi un memorandum privind soarta ansamblului arhitectural. Deși Primăria a cerut trecerea lui în proprietatea municipiului, două ministere îl revendică pentru folosirea în circuit închis
Ansamblul arhitectonic medieval Cetățuia Brașovului, prin istoria și natura sa, aparține comunității locale și municipiului. Aceasta este poziția municipalității, în contextul în care pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi se află un memorandum în care singurele variante propuse sunt ca cetatea să ajungă la Ministerul Afacerilor Interne sau la Ministerul Educației.
„Sunt 5.300 de brașoveni care spun clar «Cetatea ar trebui să fie a Brașovului și a brașovenilor!», sunt semnatarii petiției online inițiate, iar la acest mesaj puternic transmis Guvernului am adăugat toată fundamentarea juridică și istorică a deciziei de a transfera acest bun către municipiul Brașov. Codul administrativ prevede o procedură prin care ministerele sunt întrebate, există acest nivel central de investigare a interesului, după care se ajunge la nivelul local. Din păcate, două dintre ministere și-au manifestat interesul, neînțelegând de fapt că destinația acestui imobil, Cetatea Brașovului, precum și importanța sa istorică și ca bun de patrimoniu național, nu poate fi păstrată și pusă în valoare mai bine decât prin implicarea municipalității. Cred că putem vorbi despre un gest politic, nu un gest administrativ. Ce vreau să subliniez este că municipiul Brașov a inițiat acel demers de recuperare a acestui bun din zona privată către domeniul public al statului român. A fost un proces în care, cel puțin în partea finală a lui, interesul statului român a fost reprezentat exclusiv de avocatul municipiului Brașov, de domnul avocat Adrian Rusu, drept pentru care considerăm că și moral, și istoric, și legal ni se cuvine acest bun să revină în patrimoniul municipiului. Cele două ministere care și-au manifestat interesul probabil că nu au înțeles aceste lucruri, dar nu este târziu să punem lucrurile în făgașul normal, astfel încât acest bun să redevină al brașovenilor”, a declarat Allen Coliban, primarul Brașovului.
Disputa de acum apare după stabilirea caracterului de bun public, adică bun de interes și uz public, în sentința dată la finalul anului trecut. Reamintim că Primăria Brașov a demarat în 2015 un proces prin care solicita instanței de judecată să constate că acest monument istoric trebuie să fie în domeniul public, fiind bun de interes public, și să îl treacă, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietate publică – fie a municipiului, fie a statului. Procesul s-a întins pe o perioadă de 7 ani și trei instanțe de judecată: Tribunal, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest proces, municipiul Brașov s-a judecat atât cu proprietarul – Aro Palace SA și acționarii acestei societăți comerciale, SIF Transilvania și SIF Muntenia – cât și cu mai multe ministere care au avut un rol în trecerea acestui monument istoric în patrimoniul unei societăți comerciale, privatizate în anii ’90: Ministerul Economiei, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne. Pe perioada procesului, municipiul Brașov a solicitat ca și statul să se alăture demersului său, având în vedere că acest monument a fost proprietatea statului român înainte de a trece în patrimoniul unei societăți comerciale și a deveni restaurant. În urma recursurilor depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă s-a pronunțat pe 8 noiembrie 2022, confirmând înscrierea în proprietatea publică a Cetățuii.
În dosarul nr. 1886/62/2015, municipiul Brașov a fost inițiator, s-a ocupat de cercetarea documentelor arhivistice și s-a ocupat de toate demersurile juridice. Mai mult, a invitat statul român să se alăture efortului procesual, pentru a readuce comunității brașovene un simbol istoric local.
Pe tot parcursul procesului, statul român și-a manifestat intenția ca, la final, municipiul Brașov să primească, în domeniul său public, propria cetate. În acest sens au fost toate pozițiile exprimate în dosar, dar și în demersurile prealabile, demarate în noiembrie 2018, când s-au făcut primele proceduri de adoptare a unei Hotărâri de Guvern, în scopul transferului monumentului simbol al orașului, din domeniul public al statului român, în cel al municipiului Brașov.
În schimb, în ședința de Guvern de astăzi, pe ordinea de zi se află un memorandum, prin care se specifică faptul că Primăria Municipiului Brașov, prin adresa nr. AR/139032/2022/X-C a solicitat efectuarea demersurilor privind transmiterea imobilului în domeniul public al municipiului. Cu toate acestea, deoarece două ministere și-au exprimat intenția de preluare în administrare a imobilului, respectiv Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației, „se justifică menținerea acestuia în domeniul public al statului, nefiind posibilă astfel transmiterea imobilului în domeniul public local“, se arată în document. Ministerul Culturii a comunicat că nu este interesat de preluare. Practic, guvernul ar trebui să decidă, conform memorandumului, între darea imobilului în administrarea Universității Transilvania din Brașov, instituție aflată în coordonarea Ministerului Educației sau în administrarea Direcției Asigurare Logistică Integrată, instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Ministerul Educației a comunicat că Universitatea Transilvania din Brașov este interesată de preluare deoarece:
– în ultimii ani, baza materială a Universității s-a diminuat ca urmare a punerii în aplicare a deciziilor de retrocedare a opt imobile;
– prin experții din facultățile sale (Facultatea de Construcții, Facultatea de Design de mobilier și inginerie a lemnului, Facultatea de Alimentație și Turism), Universitatea poate administra eficient Cetățuia, și îi pot pune în valoare calitățile arhitecturale și menține destinația culturală;
– prin centrele suport dezvoltate de către Universitate, instituția poate reda orașului și turiștilor care îl vizitează un spațiu modern de dialog și inovare culturală, prin care să promoveze valorile locale și naționale, un spațiu pentru tineri, animat de creativitatea lor.
Ministerul de Interne, prin Direcția Asigurare Logistică Integrată, este interesat de preluarea în administrare a imobilului pentru „o extindere a activității Centrului de pregătire și recuperare/refacere a capacității de muncă „Excelsior”, situat în județul Brașov, prin prestarea unor servicii de calitate atât pentru cazare, cât și pentru convocările susținute de către direcțiile din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne”.
Totuși, primarul Brașovului, care a avut și un schimb de mesaje cu prim-ministrul României, ieri, despre această situație, crede că etapa de consultare ministerială a fost înțeleasă greșit și speră că guvernul va reveni., totuși, la poziția inițială, cea favorabilă municipiului.
„Cele două ministere care și-au manifestat interesul probabil că nu au înțeles aceste lucruri, dar nu este târziu să punem lucrurile în făgașul normal, astfel încât acest bun să redevină al brașovenilor. (…) În 2019, guvernul a inițiat, alături de municipiul Brașov și la cererea municipiului Brașov, demersul de transferare a bunului în patrimoniul municipiului, demers care a fost oprit până la rămânerea definitivă a sentinței în instanță. După ce acest lucru s-a întâmplat, pe 8 noiembrie 2022, anul trecut, noi am trimis intenția și toate documentele necesare reluării acestui proces, noul Cod Administrativ prevedea această fază intermediară, în care ministerele să spună că nu sunt interesate de preluarea în patrimoniu. Din păcate, două dintre ministere au înțeles greșit scopul și finalitatea acestui demers. Nu pot să înțeleg altfel intenția unui minister de Interne de a prelua un monument istoric de importanță națională, un bun de patrimoniu în circuit intern și folosința exclusivă internă, pentru că nu acesta este spiritul legii. Nu în sensul acesta a fost gândit procesul de consultare pentru a exercita un drept de preempțiune arbitrar din partea unui minister, ci pentru a găsi cea mai bună utilizare a acestui bun. Or, când vorbim despre o cetate, când vorbim despre un bun istoric, despre un obiectiv turistic, acest bun poate fi administrat și păstorit și pus în valoare cel mai bine de municipiul Brașov, de comunitatea locală”, a mai explicat Allen Coliban.
Municipiul a și trimis ieri o adresă către guvern, în care se specifică faptul că Brașovul este singurul direct și concret interesat în a demara investițiile necesare în scopul reabilitării, reconstrucției și punerii în valoare a unui ansamblu arhitectural-istoric, care constituie propriul său simbol. Orice solicitare de dare în administrare pentru desfășurarea de activități specifice unor instituții administrativ centrale ori de învățământ ar aduce atingere caracterului intrinsec al Cetății, de bun de interes public, și l-ar transforma într-o componentă de domeniu privat a statului, respectiv l-ar închide circuitului publicului larg. Ca și în cazul celorlalte monumente similare, cum sunt Cetatea Făgărașului, Cetatea Neamțului, Cetatea Deva, Cetatea Suceava, Cetatea Alba Iulia, Cetatea Râșnov, un asemenea ansamblu istorico-arhitectonic trebuie să fie deschis publicului, fiind de interes general, și nu deschis doar în interesul angajaților sau al cursanților unei instituții publice.
În adresă se mai precizează că investiția de resurse financiare, administrative, logistice etc. în generarea și susținerea litigiului care a dus la recuperarea de către statul român a cetățuii demonstrează intenția fermă a municipalității de a-și readuce în patrimoniu simbolul său. Municipiul asigură resursele bugetare, constituite deopotrivă din fonduri proprii, cât și din fonduri nerambursabile europene, cu scopul precis de a demara, realiza și finaliza toate lucrările și procedurile de reabilitare și reintroducere în circuitul turistic al ansamblului istoric arhitectonic Cetățuia Brașovului, cu atât mai mult cu cât starea sa de degradare este vizibilă cu ochiul liber.
„Este gravă degradarea, este vizibilă cu ochiul liber. Avem anul acesta prins în buget banii pentru lucrările de punere în siguranță, astfel încât să stopăm procesul acesta de degradare care a fost accelerat în ultimii ani. În primul rând, avem această punere în siguranță pe care sper să o finalizăm în acest an, dacă vom avea transferul de proprietate finalizat, după care va trebui să venim cu o fază a doua de expertizare amplă, structurală, și un proces mai amplu de reabilitare, de renovare. Peste un milion și jumătate de lei sunt prinși în bugetul pe acest an. Din punctul de vedere al fundamentării juridice pe care am trimis o deja Guvernului, vom ataca în continuare în contencios administrativ. Dar ar fi păcat să intrăm din nou într-o luptă în instanță, în condițiile în care cea mai dificilă luptă, aceea cu proprietarul privat, am reușit s-o câștigăm pentru Statul Român, iar o astfel de luptă ar dura probabil ani de zile și am pierde toată această perioadă în care am putea să punem cetatea în siguranță, să o redeschidem și totodată să accesăm fonduri europene pentru toate lucrările necesare”, a concluzionat primarul Brașovului.
****
Scurt istoric al Cetății Brașovului de pe Dealul Straja
La începutul secolului XV, pe dealul Schlossberg (Straja), cel pe care azi se află cetatea, departe de zidurile cetății, se găsea un turn de veghe care a fost completat în anul 1524, când a fost clădit din piatră și cărămidă turnul în formă de potcoavă, care-i constituie și azi nucleul.
Poziția sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar și a incintei cetății. Avea scopul de supraveghere a drumului comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe Poarta Vămii.
Datorită rigurozității administratorilor de atunci ai orașului, un document al vremii ne spune că, pentru ridicarea turnului, au fost alocați 650 de florini. În timp, extinderea construcției i-a făcut pe localnici să-i spună Cetățuia.
În anul 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand și János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată și distrusă de armata lui Petru Rareș (n. 1483 – d. 1546, domn al Moldovei).
Nucleul fortificației de azi a fost ridicat din piatră prin anul 1550, de trupele habsburgice.
În 1551, regele Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, și-a extins influența și asupra Transilvaniei, fapt materializat prin instaurarea unui regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo.
Contele de Arco, subaltern al lui Castaldo, a ordonat extinderea fortăreței brașovene între 1552-1554.
În 1611 este amenajat un șanț cu apă și un val de pământ pentru apărarea ansamblului. Cu toate acestea, în 1618, un incendiu provoacă mari stricăciuni, iar construcția este refăcută aproape în întregime în 1625. Doi ani mai târziu, în 1627, începe săparea unei fântâni, iar lucrătorii au străpuns straturile de pământ și calcar până la adâncimea de 81 de metri. Dar acum Cetățuia avea apă.
În 1630, zidurile de apărare sunt completate cu patru bastioane și aceasta este configurația care s-a păstrat până azi.
Fortificația patrulateră cu bastioane italienești în colțuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
Prin secolul al XVII-lea cetățuia și-a pierdut din importanță și a fost folosită ca depozit, apoi a servit drept cazarma plăieșilor (grăniceri) – în acea vreme dealul s-a numit Dealul Plăieșilor.
În 1688, aici s-au refugiat din fața habsburgilor o parte dintre brașoveni.
În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, și mulți ani la rând au asuprit orașul. Au fost defrișate viile din jurul cetății, pentru a asigura observarea nemijlocită a pantelor dealului.
Cetatea s-a dovedit a fi un adăpost sigur mai ales pe timpul răscoalelor din perioada principelui Rakoczi (1676-1735).
În 1773, Iosif al II-lea (unul dintre fiii Mariei Tereza de Austria, pe care ea l-a asociat la putere în anul 1765) a ordonat refacerea cetății, iar după nouă ani a oferit-o orașului spre cumpărare. Orașul nu a cumpărat-o și o perioadă a funcționat ca închisoare pentru prizonierii turci și francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secție pentru cei cu simptomele bolii.
Cheltuielile mari de întreținere au determinat orașul să dăruiască cetatea Mariei Tereza (împărăteasă a Austriei între anii 1740 și 1780).
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Carolina Augusta (n. 08.02.1792 – d. 09.02.1873, soția lui Francisc I al Austriei), în 1848 a fost ocupată de oștile lui Josef Bem (n. 14.03.1795 – d. 10.12.1850, general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare în timpul Revoluției de la 1848), iar în 1894 de oștile țarului rus
În timpul revoluției din 1848 a adăpostit revoluționari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor rusești.
În secolul al XIX-lea cetatea și-a pierdut rolul militar – ultimele tunuri din dotare au fost transportate la Alba Iulia, în 1824.
Cu ocazia unor reparații mai ample în anul 1854 a fost amenajată cisterna în sistem venețian din curtea cetății – azi, turiștii cred că dacă aruncă o monedă în fântână și se gândesc la o dorință, aceasta se va îndeplini.
Din punctul de vedere al evidențelor de carte funciară, anterior zilei de 1 decembrie 1918, imobilele ce constituie Cetățuia Straja sau Cetățuia Brașov sunt identificate având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial.
Din anul 1927, în baza Decretului – Regal nr. 972, aceste imobile devine proprietar statul român.
În baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei a fost autorizat a ceda municipiului Brașov Cetățuia Straja și de a primi în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I” din Brașov, proprietatea municipiului Brașov (actuala unitate militara de pe str. M. Viteazu).
În urma procedurilor administrative, existente la momentul respectiv, la data de 05 aprilie 1938 s-a încheiat Contractul de schimb între municipiul Brașov și statul român prin Ministerul Apărării Naționale prin care „Statul Român dă Municipiului Brașov Cetățuia Straja, iar în schimb, Municipiul Brașov dă Statului Român prin Ministerul Apărării Naționale, cazarma „Regele Ferdinand I.
În baza Decretului – Lege nr. 87 publicat în Monitorul Oficial nr. 19/1938, Cetățuia trece în proprietatea Statului Roman, apoi a Ministerului Apărării Naționale, în folosința Ministerului Afacerilor Interne, pentru ca, în anul 1974, printr-un Ordin al Ministrului de Interne, să se înscrie un drept de administrare operativă în favoarea O.N.T. Carpați Brașov.
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, conducerea de partid și de stat din perioada respectiva a „infiltrat” în inima Cetății un restaurant.
În contextul liberalizării regimului juridic al proprietății, în România, este adoptată Legea 15/1990, iar în baza ei este emisă Hotărârea Guvernului 1041/1990 privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism.
În baza acestor acte normative, O.N.T. Carpați Brașov se transformă în S.C. Postăvarul S.A. Brașov.
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 154/26.04.1991 emis de Secretarul de stat, șef al Departamentului Turismului, imobilele prevăzute în lista anexă, între care la poziția nr. 10 este menționat și imobilul în speță sub denumirea „Complex Cetate“ din Str. Cetății nr. 5, sunt trecute în proprietatea societății comerciale “Postăvarul” S.A., societate care ulterior s-a privatizat, devenind S.C. Aro Palace S.A.
Până la Paști, Brașovul va fi un oraș curat, un oraș verde, un oraș mai puțin poluat
luni, 6 mart. 2023
De astăzi începe „Luna curățeniei”, o campanie amplă de curățenie, întreținere zone verzi, reparații locuri de joacă și mobilier urban, refacere marcaje rutiere
De astăzi, 6 martie, Primăria Brașov a demarat programul ,,Luna curățeniei de primăvară”, o amplă acțiune de salubrizare a străzilor și trotuarelor, întreținere zone verzi, plantări de gard viu, arbori și arbuști, repararea mobilierului urban și a locurilor de joacă, curățarea canalelor de scurgere a apei meteorice și refacerea marcajelor rutiere.
,,Astăzi începem Luna curățeniei. Am stabilit un program de intervenție pe fiecare cartier, program care include măturarea tuturor străzilor și trotuarelor, curățarea zonelor verzi, plantări de puieți, repararea sau înlocuirea elementelor de la locurile de joacă și a mobilierului urban, curățarea canalelor de scurgere a apei pluviale, refacerea marcajelor rutiere. Le-am atras atenția operatorilor că Brașovul nu înseamnă doar marile bulevarde, ci și Aleea Constructorilor, Minerva sau Pavilioanele CFR, iar luna curățeniei trebuie să se desfășoare pe toate străzile din cartier. În momentul în care s-au finalizat lucrările, asta însemnă că toate străzile și trotuarele din cartier au fost măturate, gardul viu a fost tuns, iar băncile și leagănele au fost reparate. Mă voi asigura personal că așa este și o puteți face și voi și să ne sesizați dacă apar probleme în cartiere. Puteți face urmărirea aceasta folosind site-ul abc.brașovcity.ro, sau puteți folosi aplicația MyBrașovCity pentru a sesiza orice problemă întâlnită. Așteptările noastre, la finalul acestui program, atât ale municipalității, cât și ale brașovenilor, sunt ca Brașovul să fie un oraș cu care să ne mândrim”, a declarat primarul Allen Coliban.
Programul pe cartiere, care include activitatea de salubrizare, întreținere zone verzi, reparații mobilier urban și locuri de joacă, curățare guri de scurgere și refacere marcaje:
Centru (centrul vechi și centrul civic): 6 – 11 martie;
Zona Gării (Hărmanului – b-dul Gării – 13 Decembrie – Centrul civic): 6 – 16 martie;
Programul este și în funcție de condițiile meteo, astfel că vor exista situații în care, dacă vremea nu permite derularea anumitor activități, programul să sufere modificări. Termenul pentru finalizarea tuturor activităților din „Luna curățeniei rămâne“ este 14 aprilie.
Curățenia de primăvară
De astăzi, 6 martie, începe curățenia pe domeniului public și privat al municipiului, care va cuprinde următoarele activități de salubrizare: curățarea rigolelor, măturarea manuală și mecanizată a străzilor și trotuarelor, greblarea zonelor verzi, întreținerea și igienizarea cursurilor de apă, ridicarea depozitărilor accidentale, spălarea elementelor de semnalizare rutieră (separatoare de sens, lise metalice, semne de circulație etc.), curățarea gurilor de scurgere a apelor meteorice. Obiectivul acestei acțiuni este, pe lângă cel de a avea un oraș curat și îngrijit, de a reduce cantitatea de praf (PM-uri) care ajunge în atmosferă.
Deșeurile rezultate ca urmare a acestei activități vor fi depozitate cât mai compact, urmând ca acestea să fie transportate de către operatorii de salubrizare la depozitul ecologic.
Reamintim că, datorită condițiilor meteo favorabile, Primăria a demarat, din luna februarie, operațiunile de curățare la rigolă și măturare trotuare.
De asemenea, toți cetățenii care doresc să renunțe la obiectele din gospodărie care nu mai prezintă utilitate sau fac curățenie generală și doresc să arunce lucruri nefolositoare, altele decât deșeuri menajere, o pot face în locuri special amenajate la platformele de gunoi sau în containere de 9 m.c., dispuse pe domeniul public.
!!!! Este interzisă depozitarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și a molozului rezultat din demolări, care au un regim special.
Nr.crt.
CARTIERUL
AMPLASAMENTUL
1.
ȘCHEI
Pietrele lui Solomon
2.
CENTRU
Str. Traian Vuia – platforma 176
3.
ASTRA I
Str. Barbu Lăutaru – zona platformei 281 Str. Sitarului – zona platformei 305 Str. Alex. Cel Bun – platforma 110 Colonia Metrom – platforma 287
4.
ASTRA II
Str. Baba Novac – platforma 238 Str. Soarelui nr.1-2 platou, zona platformei 272 B-dul St. cel Mare și Sfânt nr. 16 Aleea Constelației – platforma 261
5.
ASTRA III
Ocolitoarea Crinului – vis a vis platforma 541 bis Ocolitoarea Crinului – vis a vis platforma 557 Str. Neptun – platforma 552 Aleea Minerva – vis a vis platforma 542
6.
NOUA
Str. Nucului – platforma 591.6 Str. Brazilor – platforma 594 Str. Levănțicăi – platforma 597
7.
VALEA CETĂŢII
str. Jepilor- platformele 199 str. Jepilor- platformele 191 str. Oltului- platforma 507 str. Mureșului-platforma 515
8.
SCRIITORILOR
Inters. Str. Ştefan cel Mare cu Str. Ion Slavici, Str. Brândușelor lângă platforma 207, Str. Ion Creangă / str. Ovidiu platforma
9.
CRAITER-TRIAJ
Str. Pașcani zona platformei 134, Str. Florilor zona platforma 121, Str. Pavilioanele CFR zona platforma 122, Fundătura Hărmanului zona platforma 351
10.
FLORILOR
Inters. Str. Crinului cu str. Grâului pe zona verde, Str. Mărgăritarelor lângă platforma 98
11.
TRACTORUL
Str. George Bacovia – lângă clopote colectare selectivă, Inters. Str. Ioan Popasu cu Str. Iosif Silimon lângă platforma Str. 1 Decembrie 1918 / Str. Octavian Goga lângă locul de joacă, Aleea Constructorilor – platforma 29, Str. Bronzului – platforma 21, Str. I. Socec – platforma 37, Str. Argintului – platforma nr. 23
12.
BARTOLOMEU
Str. Bobului – platforma 172, Inters. Str. Lânii / Str. Al. Flechtenmacher – platforma nr. 164, Inters. Str. Lânii / str. Fuiorului, Str. Lanurilor – Recon
13.
GĂRII
Str. Mircea cel Bătrân / Str. Pictor Luchian la transformator, Aleea Petuniei – platforma 90, Aleea Sânzienelor / Aleea Lăcrămioarelor lângă Sc. Gen. Nr. 19 (platforma nr. 81 bis), Str. Dobrogea, la centrală, Str. Codrul Cosminului – platforma nr. 59, Str. Transilvaniei / Str. Munteniei la transformator
14.
BRAŞOVUL VECHI
Str. Avram Iancu / str. Morii, Str. Closca – platforma nr. 139, Str. Ion Raţiu, Str. Cărămidăriei – platforma 112
15.
STUPINI
Str. Lânii spre Stupini, str. Fundaturii (la blocuri), Str. Fagurului lângă pod, Str. Barsei / Str. Izvorului la troiță
Pentru situațiile când deșeurile rezultate în urma curățeniei de primăvară nu pot fi depozitate în aceste containere, rugăm cetățenii să contacteze Serviciul Urmărire Contracte Salubrizare și Deszăpezire în vederea ridicării, la numerele de telefon: 0268/405000, int: 127, 253, 254 sau la Dispeceratul Primăriei Brașov tel. 0268/405000.
Societățile de salubrizare cu care municipalitatea are contract vor asigura transportul deșeurilor rezultate în urma efectuării curățeniei de primăvară.
Campania de întreținere zone verzi și reparații mobilier urban
Tot în această perioadă are loc și campania de curățenie și întreținere zone verzi și parcuri și campania de plantări de gard viu, arbori și arbuști, ca urmare a solicitărilor primite de la asociațiile de proprietari sau de la cetățeni, dar și a constatărilor făcute de inspectorii primăriei.
,,Și în acest an continuăm programul de plantări de primăvară, atât gard viu, la asociațiile de proprietari, 20.000 de fire, cât și 400 de puieți de arbori în aliniamente stradale și la blocurile unde există solicitări, la care se adaugă 700 de arbuști în parcuri, scuaruri și intersecții”, a precizat primarul Allen Coliban.
În paralel, se derulează activitatea de reparații mobilier urban și locuri de joacă. Operatorul cu care Primăria are contract verifică și repară tot mobilierul urban aflat pe domeniul public (bănci, coșuri de gunoi, jardiniere), echipamentele de la locurile de joacă, cele de la zonele de fitness, workout și cele de la terenurile de sport, astfel încât până la sărbătorile de Paști toate aceste echipamente să fie în condiții optime.
Massif – Brașovul a ajuns pe harta marilor festivaluri europene
sâmbătă, 4 mart. 2023
A început cel mai mare festival european desfășurat într-o stațiune montană. Prima zi a fost un succes din toate punctele de vedere: atmosferă, ofertă muzicală, participanți și mod de organizare
Vineri, 3 martie, a început în Poiana Brașov cel mai mare festival european desfășurat într-o stațiune montană, Massif 2023. Prima zi de festival a fost un succes din toate punctele de vedere: atmosferă, muzică, participanți și mod de organizare, de la scenele pregătite pentru concerte, la terenul pe care au stat spectatorii, care a fost acoperit, astfel încât să asigure cele mai bune condiții.
În ceea ce privește accesul la festival, propunerea municipalității, care a fost sprijinită și de celelalte autorități publice, în special de Poliția Rutieră, a fost de a asigura un plan de mobilitate care să se bazeze, în principal, pe transportul în comun. Datorită acestui plan, orașul, drumul de Poiană și stațiunea nu au fost blocate, iar cei care au vrut să participe la festival au putut să o facă în cele mai bune condiții.
Operatorul RATBv a reușit să se mobilizeze astfel încât să asigure transportul tuturor participanților la festival, iar la finalul concertelor să îi ducă pe toți înapoi în Brașov, inclusiv în interiorul cartierelor, și la Râșnov, pentru cei care au ales această rută.
Pentru accesul spre Poiana Brașov, am asigurat accesul cu două rute de autobuze: linia 100, din gară, care a avut o frecvență de 9 minute, și linia 20 din Livada Poștei, care în perioadele de vârf a avut o frecvență de maxim 5 minute, adică la fiecare 4-5 minute un autobuz pleca spre Poiana Brașov.
De asemenea, pentru cei care au ales varianta de acces dinspre Râșnov, au putut să își lase autoturismul la Park&ride-ul din Râșnov și de acolo au ajuns la festival cu linia special creată 130M.
Transportul în comun din interiorul orașului, pe rutele principale, a funcționat până la ora 00:30, astfel că brașovenii au putut folosi transportul în comun în locul autoturismelor, ceea ce a scăzut presiunea din centru.
La finalul concertelor, începând cu ora 00:00, au plecat din terminalul creat în parcarea mare din Poiană autobuzele care au asigurat coborârea participanților în Brașov sau Râșnov. Dacă spre Râșnov, linia 130 M a circulat până la park&ride-ul creat în zona de acces spre cetate, în Brașov participanții au fost transportați până în interiorul cartierelor, astfel că până la ora 01:30 participanții erau acasă sau la locurile de cazare din oraș.
Din punct de vedere logistic, au fost în total 70 de autobuze care au asigurau transportul celor care au participat la prima zi a festivalului Massif sau a celor care au vizitat Poiana Brașov.
Sistemul de transport în comun a fost completat de taxiuri și mașinile de ridesharing (Uber și Bolt) pentru participanții la festival.
Pentru zilele de sâmbătă și duminică, 4 și 5 martie, operatorul RATBv a pregătit un program și mai adaptat nevoilor celor care participă la acest festival, astfel:
– autobuzele de pe liniile speciale 1M, 2M, 6M, 16M, 17M, 28M, 31M, 34M, 36M și 50M, care asigură legătura între Poiana Brașov și cartierele orașului, vor începe să circule începând cu ora 00:00, după finalizarea concertelor.
– până atunci, legătura între oraș și Poiana Brașov este asigurată pe ambele sensuri de autobuzele liniei 20M și 100M, iar legătura între parcarea din Poiana Mică și Telegondolă de autobuzele liniei 60. Frecvențele trecerilor prin stații pentru linia 60 este toată ziua de un autobuz la fiecare 5 minute; pentru linia 20M de un autobuz la fiecare 9 minute în intervalele 08:00 – 11:00 și 20:00 – 23:30 și de un autobuz la fiecare 6 minute în intervalul orar 11:00 – 20:00. Pentru autobuzele de pe linia 100M (Gara CFR Brașov – terminal Poiana Brașov/parcarea mare) se asigură în intervalele orare 08:00 – 11:00 și 20:00 – 23:30 o succedare a trecerilor prin stații la fiecare 13 minute, iar în intervalul orar 11:00 – 20:00 o trecere prin stație la fiecare 9 minute. Autobuzele de pe linia 130M, care asigură legătura între Râșnov și Poiana Brașov, se va circula în zilele de 4 și 5 martie, între orele 08:00 – 00:00, cu o frecvență de o mașină la fiecare 20 de minute.
– Mijloacele de transport public de pe liniile 1, 2, 2B, 6, 16, 17, 28, 31, 34 și 36 (toate având capăt de linie în Livada Poștei) vor avea un program extins și vor circula în intervalul orar 05:30 – 00:30.
!!!! Vă reamintim că, în perioada festivalului Massif, în intervalul orar 11:00 – 01:00, accesul în stațiune, pe ruta Brașov – Poiana Brașov, va fi permis numai transportului public, autospecialelor MAI, mașinilor acreditate, operatorilor privați de transport și firmelor de ridesharing. Cei care sunt cazați în unitățile hoteliere din Poiana Brașov și vor opta pentru deplasarea la festival cu mașina personală vor putea face acest lucru, în intervalul orar 11:00 – 01:00, numai pe ruta Râșnov – Poiana Brașov.
Cei care locuiesc pe drumul spre Poiana Brașov sau în Poiana Brașov pot să își ridice permisul de acces auto spre domiciliu de la centrul creat la cinema Astra, în baza buletinul și a talonului mașinii, între orele 10:00 – 20:00.
Planul de transport în comun
Traseele speciale pentru plecarea de la festival către Brașov sunt:
Linia 1M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Triaj
Linia 2M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Rulmentul
Linia 6M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Saturn
Linia 16M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Stadionul Municipal
Linia 17M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Noua
Linia 28M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Fundăturii
Linia 31M: Poiana Brașov – Livada Postei – Valea Cetății
Linia 34M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Timiș-Triaj
Linia 36M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Independenței
Linia 50M: Poiana Brașov – Livada Poștei – Pietrele lui Solomon.
Toate aceste autobuze vor opri în toate stațiile de pe traseul liniei 20, iar apoi în stațiile de pe traseul urban urmat în municipiul Brașov.
Cei care doresc să ajungă în Râșnov vor putea lua autobuzul 130M din Poiana Brașov, către terminalul Park & Ride.
Tariful unei călătorii în Brașov și pe raza Zonei Metropolitane Brașov este de 4 lei. În toate autobuzele și troleibuzele plata călătoriei se poate face prin intermediul aplicației 24pay sau cu cardul bancar, direct la validator.
Pentru a achiziționa titluri tarifare de călătorie, îi rugăm pe clienți să consulte lista cu punctele de vânzare, listă în care este inclus și orarul de funcționare, disponibil pe site-ul www.ratbv.ro , în secțiunea ”Tarife/Rețea de distribuție bilete și abonamente”. RATBV vine în sprijinul călătorilor și prelungește în cele trei zile de festival orarul de funcționare al mai multor puncte de vânzare, dintre care cele mai importante sunt: Poiana Brașov (08.00 – 01.00), Livada Poștei (până la ora 23.30), Gara CFR Brașov (până la ora 21.30).
Pentru a putea oferi călătorilor informații cât mai exacte, sâmbătă, 4 martie, și duminică, 5 martie 2023, orarul de funcționare al call-center-ului RATBV (telefon 0368.800.600) va fi deservit de operator după cum urmează: vineri 08.00 – 00.00; sâmbătă 13.00 – 00.00; duminică 13.00 – 00.00.
Pentru traseele 20 și 100, în toate stațiile de pe traseu și pe site-ul www.ratbv.ro, în secțiunea ”Trasee și orare”, va fi afișat programul de circulație valabil exclusiv pentru zilele de sâmbătă – 4 martie și duminică – 5 martie 2023.
Despre Brașov
Municipiul Braşov sau Kronstadt adică "Orașul Coroanei" (reşedinţa judeţului Brașov) este situat la 25gr30' longitudine estică şi 45gr45' longitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m. Braşovul este situat în inima României, în curbura arcului Carpatic și beneficiază din plin de influenţa istoriei.
Așezat la poalele muntelui Tâmpa cu o altitudine de 967 m și totodată la graniţa de nord a Carpaţilor Orientali, este destinaţia turistică favorită în România.
La doar 13 km de Brașov, sus în munţii Postăvarul, se găseşte cea mai frumoasă staţiune de iarnă, Poiana Braşov. Aici, sporturile de iarnă, în principal schiul şi snowboardul, aduc în sezonul de iarnă mii de turişti din toată Europa. Plimbările cu sania trasă de cai, cu ski-jetul sau patinajul, sunt doar câteva dintre activităţile disponibile în Poiana Braşov.
Climă și relief
Clima este temperat continentală, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental.
Aflat in curbura arcului Carpatic în vecinătatea Brașovului veți găsi variate forme de relief. Astfel, la vest de Brașov se găsesc Carpaţii Meridionali cu cele mai importante masive: Făgăraş cu vârful Moldoveanul 2543 m, Piatra Craiului cu vârful La Om 2239 m, la sud de Brașov, muntele Postăvarul cu vârful Cristianul Mare 1802 m, masivul Bucegi cu vârful Omu 2 07 m, la sud-est de Brașov, muntele Piatra Mare cu vârful Piatra Mare 1844 m, la est de Brașov masivul Ciucaş cu vârful Ciucaş 1956 m, şi o parte a munţilor Întorsura Buzăului. Relieful împrejurimilor Brașovului conţine şi o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu aspect de şes – Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului.
Natura înconjurătoare
În apropierea Brașovului veți găsi 2 parcuri naţionale (Piatra Craiului şi Bucegi) precum și alte 30 de arii protejate printre care și muntele Tâmpa. Suprafeţele protejate au 27313,7 ha, reprezentând circa 7 la sută din suprafaţa judeţului Brașov.
Apele de munte şi de şes sunt populate cu specii diferite de peşti (păstrăv, lipan, mreană).
Pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun şi încălţat, barza albă şi neagră, potârnichea, cocoşul de munte, acvila) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul).
Știri
